AcasăEuropaAjutor de ULTIMĂ ORĂ de la Bruxelles pentru ca România să intre...

Ajutor de ULTIMĂ ORĂ de la Bruxelles pentru ca România să intre în Schengen. E așteptată reacția Vienei

Comisia Europeană a prezentat luni, cu doar trei zile înainte de Consiliul JAI decisiv pentru intrarea României în Schengen, planul de combatere a migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, potrivit unui comunicat al executivului european. Planul este o încercare de atenuare a îngrijorărilor majore exprimate de Austria, care a anunțat prin vocea premierului și ministrului de interne că nu vrea să accepte intrarea României și Bulgariei în Schengen pentru o presupusă inacțiune a acestor două țări în fața imigrației pe rutra Balcanilor de Vest.

Datele Comisiei arată că în acest an aproape 130 000 de tentative de trecere neregulamentară a frontierei au fost raportate de Frontex la frontierele externe ale UE pe toate rutele din Balcanii de Vest, de trei ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2021. Aceste numere au fost invocate și de Austria, care arată că are pe teritoriul său peste 100.000 de persoane care cer azil.

România, prin președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Lucian Bode, a respins acuzațiile, arătând că doar o parte infimă, sub 3% din migranții ilegali care depun cerere de azil în Austria ar fi trecut prin România.

Austria și-a exprimat opoziția față de extinderea Schengen doar în urmă cu două săptămâni, invocând subiectul înaintea unor alegeri regionale în care partidul premierului și ministrului de Interne este cotat cu șansa a doua.

Comisia Europeană a promis încă de acum două săptămâni că va prezenta rapid un plan de luptă împotriva migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, tocmai pentru a atenua îngrijorările Austriei și a debloca votul pentru lărgirea Schengen.

Planul propus luni de Comisia Europeană prevede o serie de măsuri luate în parteneriat cu statele non-UE de pe această rută de migrație.

O eventuală reacție de respingere a acestui plan de către Viena ar putea însemna că Austria se opune în continuare lărgirii spațiului Schengen, despre care a spus că nu funcționează și că are nevoie de o schimbare a regulilor.

Guvernul României a salutat deja luni Planul de Acțiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene. ”România apreciază caracterul cuprinzător al documentului prezentat de Comisia Europeană, care include măsuri concrete și paliere de acțiune importante ca răspuns la provocările legate de fenomenul migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest. În context, Guvernul României își exprimă încrederea că setul de măsuri și instrumente propuse de către Comisia Europeană în Planul publicat astăzi sunt de natură să răspundă inclusiv preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluțiile din acest an pe ruta Balcanilor de Vest, oferind soluții pragmatice în direcția gestionării eficiente a acestei situații. România reiterează întreaga sa disponibilitate de a contribui activ și consistent la implementarea măsurilor și acțiunilor propuse de Comisia Europeană în deplin spirit european de solidaritate și responsabilitate, în colaborare strânsă cu restul partenerilor europeni”, se arată într-un comunicat al Executivului.

Austria a rămas singurul stat membru al Uniunii Europene care se opune intrării României și Bulgariei în Schengen, după ce guvernul olandez a anunțat vineri că Parlamentul de la Haga își va da acordul pentru accederea României și Croației.

Intrarea în Schengen presupune însă un vot în unanimitate pe 8 decembrie la reuniunea miniștrilor europeni de interne și justiție.

Comunicatul integral al Comisiei Europene:

Înaintea reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 6 decembrie 2022 și a Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, Comisia prezintă un plan de acțiune al UE privind Balcanii de Vest. Acest plan de acțiune vine în urma Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne (Afaceri Interne) din 25 noiembrie, în cadrul căruia miniștrii s-au angajat să pună în aplicare Planul de acțiune al UE privind Mediterana Centrală, propus de Comisie la 21 noiembrie.

Planul de acțiune privind Balcanii de Vest identifică 20 de măsuri operaționale structurate pe 5 piloni: (1) consolidarea gestionării frontierelor de-a lungul rutelor; (2) accelerarea procedurilor de azil și sprijinirea capacității de primire; (3) combaterea contrabandei cu migranți; (4) consolidarea cooperării în materie de readmisie și a returnărilor, precum și (5) realizarea alinierii politicii în materie de vize. Măsurile se concentrează pe sprijinul acordat partenerilor din Balcanii de Vest sau pe acțiunile întreprinse de aceștia, precum și pe acțiunile din UE. Obiectivul este de a consolida cooperarea în materie de migrație și de gestionare a frontierelor cu partenerii din Balcanii de Vest, având în vedere statutul lor unic în perspectiva aderării la UE și eforturile lor continue de aliniere la normele UE.

Planul de acțiune stabilește o serie de măsuri pentru a consolida sprijinul UE pentru statele membre care se confruntă cu o presiune migratorie crescută de-a lungul rutelor din Balcanii de Vest. Mișcările neregulamentare de-a lungul rutelor din Balcanii de Vest au crescut semnificativ în acest an din cauza mai multor factori, printre care se numără presiunile economice și insecuritatea rezultată din conflictele actuale. Nealinierea regimului de scutire de vize cu politica UE în materie de vize contribuie, de asemenea, la creșterea numărului de persoane care sosesc direct pe calea aerului în țările din Balcanii de Vest și se deplasează mai departe către UE. Cooperarea strânsă cu partenerii noștri din Balcanii de Vest este esențială pentru a aborda aceste provocări comune în materie de migrație.

Primul pilon: Consolidarea gestionării frontierelor de-a lungul rutelor

Consolidarea gestionării frontierelor de-a lungul întregii rute de migrație este esențială pentru a reduce fluxurile neregulamentare, având în vedere, de asemenea, evoluția modului de operare al contrabandiștilor, utilizarea sporită a violenței și riscurile legate de traficul de arme de foc și de criminalitatea organizată. UE a încheiat deja acorduri de statut cu Albania, Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord, permițând Frontex să desfășoare Corpul permanent al Gărzii Europene de Frontieră și de Coastă pentru operațiuni comune în regiune. Operațiunile și desfășurările comune ale Frontex vor fi consolidate, iar noi acorduri de statut vor fi negociate rapid. În același timp, vom revizui și, eventual, vom spori sprijinul Frontex pentru statele membre la frontierele externe ale UE.

Al doilea pilon: Asigurarea unei proceduri de azil rapide și sprijinirea capacității de primire

UE își menține angajamentul de a consolida capacitatea de azil a partenerilor din Balcanii de Vest și sprijină primirea în întreaga regiune prin intermediul unui program în curs de desfășurare în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) în întreaga regiune. Continuarea sprijinului pentru partenerii din Balcanii de Vest include consolidarea în continuare a procedurilor de azil și de înregistrare, precum și asigurarea unor condiții de primire adecvate. În special, UE va continua să colaboreze cu partenerii din Balcanii de Vest pentru a elabora planuri de urgență și pentru a asigura pregătirea pentru sezonul de iarnă.

În UE, o punere în aplicare rapidă a foii de parcurs privind transferurile Dublin și înregistrările Eurodac sunt, de asemenea, acțiuni necesare pentru a aborda mișcările secundare și pentru a îmbunătăți gestionarea migrației.

Al treilea pilon: Combaterea introducerii ilegale de migranți

În cadrul reuniunii ministeriale UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne din 3 noiembrie 2022, Comisia a lansat un parteneriat operațional de combatere a contrabandei. Pentru a continua consolidarea acțiunilor de-a lungul întregii rute, este necesar să se înființeze un grup operativ operativ Europol, să se consolideze participarea tuturor partenerilor din Balcanii de Vest la ciclul EMPACT 2022-2025 și să se pună în aplicare programul IPA recent adoptat privind combaterea contrabandei. De asemenea, este esențial să se ajungă la un acord cu colegiuitorii cu privire la propunerea de sancționare a operatorilor de transport implicați în traficul de migranți. Ca măsură de tranziție, Comisia va consolida un set de instrumente operaționale cu măsuri care vizează operatorii de transport.

Al patrulea pilon: Consolidarea cooperării în materie de readmisie și a returnărilor

Punerea în aplicare integrală a acordurilor de readmisie cu partenerii din Balcanii de Vest reprezintă coloana vertebrală a cooperării în materie de returnare și readmisie. Vom sprijini partenerii din Balcanii de Vest în cadrul acțiunii UE de intensificare a returnărilor în regiune, consolidând capacitățile operaționale prin intermediul Frontex, precum și convocând comitete mixte de readmisie. Un nou program privind returnările din regiune va fi elaborat în 2023, intensificând cooperarea și coordonarea la nivel operațional între UE, Balcanii de Vest și țările de origine.

Al cincilea pilon: Realizarea alinierii politicii în materie de vize

Alinierea politicii în materie de vize este esențială pentru buna funcționare a regimului fără vize dintre Balcanii de Vest și UE. Toți partenerii din Balcanii de Vest ar trebui să își alinieze cu prioritate politica în materie de vize la cea a UE. Comisia adoptă astăzi cel de-al cincilea raport privind suspendarea vizelor în ceea ce privește monitorizarea regimului fără vize al UE cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina. Raportul se concentrează pe acțiunile întreprinse pentru a răspunde recomandărilor formulate de Comisie în cel de-al patrulea raport, în care se arată că cerințele pentru scutirea de vize continuă să fie îndeplinite, dar că sunt necesare măsuri imediate de aliniere la politica UE în materie de vize.

Etapele următoare

UE și statele membre vor trebui să colaboreze pentru a atinge obiectivele stabilite în acest plan de acțiune și pentru a asigura punerea sa în aplicare efectivă. Raportarea și monitorizarea prin intermediul mecanismelor existente ale Comisiei și ale Consiliului sunt esențiale în acest scop. Acest plan de acțiune completează activitățile în curs de desfășurare care vizează alte rute migratorii cheie către Europa și poate servi drept model pentru elaborarea unor planuri similare care să abordeze specificitățile altor rute migratorii.

Context

Evoluțiile recente subliniază și mai mult necesitatea de a găsi soluții europene durabile și structurale la provocările noastre comune, pe baza abordării cuprinzătoare prevăzute în Noul pact privind migrația și azilul propus în 2020. Rămâne esențial să se asigure adoptarea acestor reforme înainte de sfârșitul acestei legislaturi.

Ultimele Articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.