Cele mai mari instituții de credit din România au identificat în exercițiul curent un risc sever, patru riscuri ridicate și cinci riscuri moderate, se arată într-un document al Băncii Naționale a României. Pentru a treia oară consecutiv, băncile autohtone au evaluat riscul provenind din cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar ca fiind unul sever,
însă cu o intensitate în scădere. Acestea estimează riscul menționat ca fiind dificil de
gestionat și cu un impact foarte ridicat asupra sistemului financiar.

În cadrul exercițiului curent a fost introdus un nou risc privind tensionarea echilibrelor
macroeconomice interne, care a fost evaluat de către instituțiile de credit drept primul
risc ridicat după importanță. Acest risc este apreciat ca având o probabilitate ridicată
de apariție, un impact peste medie și ca fiind dificil de gestionat. Aprecierea băncilor
referitoare la acest risc este în linie cu evaluările BNR. Conform celui mai recent Raport
asupra stabilității financiar, BNR a evaluat acest risc ca fiind unul ridicat și în creștere
comparativ cu evaluările anterioare în contextul deteriorării balanței contului curent și
al incertitudinilor privind conduita politicii fiscale.

Următoarele trei riscuri considerate la un nivel ridicat de către instituțiile de credit
sunt: (1) riscul de creștere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii
și/sau a deprecierii cursului de schimb, (2) riscul deteriorării rapide a încrederii
investitorilor în economiile emergente în contextul evoluțiilor externe și (3) riscul
asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice. Evaluarea
acestor riscuri s-a menținut constantă comparativ cu exercițiul anterior.

Următoarele cinci riscuri sunt incluse în categoria riscurilor moderate: (i) riscul de
nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, (ii) riscul
de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public, (iii) riscul asociat
evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială, (iv) riscul provenind din creșterea
accelerată a creditării populației și (v) riscul de menținere a unei evoluții modeste a
activității de creditare a sectorului companiilor nefinanciare. Riscul de nerambursare
a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental a fost revizuit în scădere,
de la risc ridicat în cadrul exercițiului anterior la risc moderat în sondajul curent. În
prezent, atât probabilitatea de apariție, cât și impactul potențial asupra sectorului
bancar sunt evaluate ca fiind relativ ușor de gestionat. Totodată, s-a înregistrat o
inversare din punct de vedere al importanței între riscul (iii) și cel de la punctul
(iv), în sensul majorării importanței riscului asociat evoluțiilor din piața imobiliară
rezidențială, față de exercițiul precedent. Poziția ultimului risc din acest clasament s-a
menținut neschimbată comparativ cu evaluările anterioare.

Conform celor mai recente analize la nivel european, principalele riscuri cu potențial
sistemic identificate sunt reprezentate de: (i) creșterea dezordonată a primei de
risc, (ii) preocupări privind sustenabilitatea datoriei, (iii) afectarea capacității de
intermediere a băncilor și (iv) asumarea de riscuri în creștere în sectorul financiar
nebancar. Totodată, acestea sunt completate de evaluările FMI cu privire la principalii factori
cu efecte de fragilizare asupra stabilității financiare la nivel global, precum:
(i) dezechilibrele financiare din China și posibilele externalități, (ii) fluxurile de
portofoliu volatile către piețele emergente, (iii) tensiunile comerciale globale,
(iv) datoriile sectorului corporativ din economiile dezvoltate, (v) legătura dintre
sectorul de stat și sectorul financiar din zona euro și (vi) riscurile la adresa pieței
imobiliare.