În motivele de neconstituţionalitate intrinsecă, preşedintele Iohannis susţine că „dispoziţiile introduse reinstituie un control preventiv al Curţii de Conturi, abrogat prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice”, potrivit comunicatului de presă al Preşedinţiei remis vineri News.ro.
„Ulterior abrogării, această formă de control financiar preventiv a trecut la executiv, respectiv la Ministerul Finanţelor Publice, prin efectul dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv. În forma Legii nr. 94/1992, înainte de abrogarea dispoziţiilor privind controlul preventiv al Curţii de Conturi, dispoziţiile referitoare la această formă de control erau cuprinse într-o secţiune distinctă la art. 22-26”, mai arată şeful statului.
Klaus Iohannis aminteşte că „în Decizia nr. 544/2006, Curtea Constituţională a reţinut că «Prin rolul său, Curtea de Conturi face parte din instituţiile fundamentale ale statului, activitatea sa fiind indispensabilă asigurării suportului financiar al funcţionării tuturor organelor statului. Natura Curţii de Conturi de instituţie fundamentală a statului este deopotrivă subliniată de statutul constituţional al acesteia, ca şi de faptul că organizarea şi funcţionarea sa, adică regimul său juridic, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, prin lege organică».
Atribuţii precum „participarea la îmbunătăţirea reformelor din sectorul public şi a cadrului de reglementare şi procedural al entităţilor din sectorul public cu care colaborează, în acest sens” sau „contribuie la îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale personalului din cadrul entităţilor publice, prin organizarea de seminarii” aduc atingere rolului Curţii de Conturi consacrat de dispoziţiile art. 140 din Constituţie, mai spune preşedintele României.
Iohannis argumentează, în textul sesizării făcute la CCR, că modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi încalcă principiul bicameralismului.
„Legea supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, şi adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională. Prin raportare la amploarea modificărilor aduse de Senat, în calitate de Cameră decizională, apreciem că legea a fost adoptată cu nesocotirea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie”, conform sursei citate.
