Ministerul Muncii propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 7,2 % față de luna decembrie 2019, conform unui proiect de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În anul 2019 tariful orar este de 12,43 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, iar în anul 2020 tariful orar este de 13,327 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore.

La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2020 la valoarea de 2.230 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considereare rata inflației și creșterea reală a productivității muncii pe persoană, precum și factori de corecție în funcție de dinamica creșterii economice.

Începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se menține la 2.350 lei lunar. În anul 2019 tariful orar corespunzător acestui salariu este de 14,044 lei/oră pentru un program complet de
lucru de 167,333 ore, iar în anul 2020 tariful orar se menține la 14,044 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore.

Impactul macroeconomic

În România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2080 lei un număr de 1.370.232 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariați activi – 5.631.757. La aceștia se adaugă un număr mic de funcționari publici (33 salariați). Față de aceste categorii, pentru sectorul construcții, de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit la 3000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajați.
Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are impact asupra creșterii consumului cu o influență și asupra importului bunurilor de consum.

Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați (femei, tineri etc.). De asemenea, majorarea salariului de baza minim brut pe tara influențează alte drepturi și obligații, cum ar fi:
– modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neincadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3));
– modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere ade claraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151);
– majorarea plafonului în funcție de care persoanelor fizice ce obțin venituri non-salariale le poate reveni obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcție de nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației unice pentru veniturile estimate – Legea 227/2015-art145 (1) lit.b); art.146 (51);art.180);
– majorarea normelor de venit pentru veniturile din activități independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. (Legea 227/2015 – art.69(3)).

Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat

Măsura creșterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă.

Impactul asupra mediului de afaceri

Majorarea salariului minim brut pe țară a condus la majorarea costului unitar cu forța de muncă și la scăderea profitabilității firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Măsura creșterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici  și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie, cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă.

În ramurile comerţ cu amănuntul cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete şi transporturi terestre şi transporturi prin conducte sunt concentraţi peste 30% din salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim, fiind astfel principalele ramuri influenţate de măsura de majorare a salariului minim. Alte sectoare economice vulnerabile sunt: activități de investigații și protecție, restaurante și alte activități de servicii alimentație, industria alimentară

Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii

Se îndeplinește procedura privind efectuarea testului IMM, prevăzută de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Într-o primă etapă, în baza Analizei de impact s-a efectuat o pretestare printr-un chestionar care evalua punctul acestora de vedere cu referire la cele 3 scenarii propuse astfel încât să se țină cont de opinia acestora în etapa incipientă de reglementare. Ulterior elaborării prezentului proiect de hotărâre a Guvernului, chestionarul se rezumă la varianta agreată în urma consultărilor cu partenerii sociali și va fi, de asemenea, larg diseminat spre consultare în mediul IMM.

Impactul social

Prezentul act normativ are un impact social important, asigurând creşterea nivelului de trai şi reducerea decalajelor sociale, precum și diferențierea salariului de bază pentru nivelul de studii superioare. Şocul pe piaţa muncii (asupra numărului mediu de salariaţi) este absorbit în întregime, iar competitivitatea sectorului concurenţial nu este afectată. De asemenea creșterea salariului minim brut acompaniat de unele măsuri complementare orientate spre reducere nivelului sărăciei și integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii, poate conduce la reducerea inegalităților în venituri.