ALERTĂ! Se strică apa din România! DOCUMENT

Numărul apelor cu stare ecologică Foarte Bună și Bună a avut o tendință descendentă iar numărul apelor cu stare ecologică Moderată și a celor cu stare Slabă și Proastă a cunoscut o evoluție ascendentă, se arată Sinteza Raportului de audit al performanței privind calitatea și managementul apelor, efectuat la Ministerul Apelor și Pădurilor, cu privire la perioada 2015-2017, document elaborat de Curtea de Conturi. Prin aplicarea metodologiei şi a criteriilor de evaluare a corpurilor de apă subterană la nivelul anului 2017, s-a constatat că din cele 141 de corpuri de apă subterană monitorizate, 113 corpuri se află în stare chimică bună (80,14%) iar 28 de corpuri de apă subterană se află în stare chimică slabă (19,86%). Cele mai multe depăşiri se înregistrează la următorii indicatori: Azotaţi, Amoniu, Cloruri, Sulfaţi, Plumb, Ortofosfați, Fenoli, Arsen.

Cauzele poluării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple şi au un caracter cumulativ, sursele
principale ale poluării acestuia cu azotaţi sunt fie spălarea permanentă a solului impregnat cu
compuşi cu azot proveniţi din aplicarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri
arabile, prin precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii, fie lipsa sistemelor de colectare a apelor uzate în special la aglomerările umane din mediul rural. Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil având consecinţe importante asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă în scop potabil, depoluarea surselor de apă din pânza freatică fiind un proces foarte anevoios. Față de cele menționate și luând în considerare faptul că majoritatea fântânilor gospodărești sunt alimentate cu ape subterane freatice, ceea ce reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei majoritar rurale, se constată necesitatea luării tuturor măsurilor în vederea monitorizării și informării factorilor responsabili cu privire la calitatea apelor subterane din rețeaua hidrogeologică națională.

 

 

Ape în stare ecologică proastă s-au constatat în diverse zone din bazinele hidrografice Tisa, Someș, Olt, Argeș, Vedea, Prut, Dunăre.

 

Calitatea apelor din România este urmărită conform Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor
din România (S.M.I.A.R). Sistemul realizează o monitorizare generală având rolul de a evalua
starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, o monitorizare operațională
pentru corpurile de apă cu risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a apelor și o
monitorizare investigativă pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale, în vederea
identificării cauzelor depășirilor valorilor limită prevăzute în standardele de calitate și alte
reglementări. 

 

Resursele de apă de suprafață ale României provin fie din râurile interioare (inclusiv lacurile
naturale formate din acestea), fie din fluviul Dunărea. Pentru utilizatorii din România ponderea
semnificativă în asigurarea resursei necesare o au râurile interioare. Resursa considerabilă pe care o reprezintă fluviul Dunărea este însă puțin accesibilă din cauza poluării apelor fluviului și a poziției sale față de utilizatorii potențiali din România, singura utilizare a resursei de apă oferită de Dunăre până în prezent fiind pentru irigarea terenurilor agricole.

Resursa naturală de apă a anului 2017 provenită din râurile interioare a reprezentat un volum
scurs de 29,2 miliarde m3, sub nivelul volumului mediu multianual calculat pentru o perioadă
îndelungată (1950 – 2017), respectiv 40 miliarde m3. Comparativ cu ultimii 5 ani (2012 – 2016),
volumul scurs în anul 2017 a reprezentat 81,8 % din media multianuală a stocului anual scurs în
intervalul amintit. Din punct de vedere al suprafeței, resursa medie de apă la nivelul României este de circa 123.000 m3/km2 iar raportat la numărul de locuitori, România a avut la nivelul anului 2017 o resursă specifică din râurile interioare de 1.489 m3/locuitor/an , în contextul unei populații de 19,63 milioane locuitori (populația României la 1 ianuarie 2017).

Resursele totale de apă subterană din România reprezintă circa 25% din apa de suprafață și au
fost estimate la 9,68 mld. m3/an, din care 4,74 mld. m3/an sunt ape freatice și 4,94 mld. m3
/an sunt ape subterane de adâncime. Astfel, în România au fost identificate, delimitate şi caracterizate un număr de 143 de corpuri de apă subterană. Dintre acestea, un număr de 115 reprezintă corpuri de apă subterană freatică, iar 28 sunt corpuri de apă subterană de adâncime.

 

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed