”Revenirea numărului de insolvenţe în rândul întreprinderilor creşte într-un ritm accelerat”, conform indicelui companiei Allianz Trade, liderul mondial pe piaţa asigurărilor de credit comercial.

Astfel, pentru acest an, Global Insolvency Index este de aşteptat să înregistreze o creştere de +21% şi +4% în 2024. Specialiştii preconizează că jumătate dintre ţările analizate vor depăşi în 2023 nivelul de insolvenţe de dinainte de pandemie.

În Europa, se aşteaptă ca până la finalul anului 2023, numărul insolvenţelor să ajungă la 59.000 de cazuri în Franţa (+41% faţă de anul precedent), 28.500 de cazuri în Marea Britanie (+16%), 17.800 de cazuri în Germania (+22%) şi 8.900 de cazuri în Italia (+24%). În SUA, analiştii preconizează o creştere de +49%, ca urmare a înăspririi condiţiilor de creditare şi a încetinirii puternice a creşterii economice, ceea ce va însemna o revenire la peste 20.000 de insolvenţe pe an.

După doi ani de declin la nivel global în anii pandemiei (-14% în 2020 şi -11% în 2021), indicele Global Insolvency Index şi-a revenit trimestru după trimestru în 2022, cu o inversare a tendinţei care a depăşit două cifre în trimestrele 3 şi 4 (+14%, respectiv +11% an/an). Anul trecut, insolvenţele întreprinderilor au crescut cu +9% (ajustat la +2% dacă se ia în considerare schimbarea sursei de informatii pentru Turcia). Această revenire era în mare parte aşteptată având în vedere încheierea măsurilor de sprijin legate de pandemie şi undele de şoc ale războiului din Ucraina, precum şi blocajele prelungite din China, care au afectat lanţurile de aprovizionare şi preţurile materiilor prime.

Tot anul trecut, Europa de Vest a înregistrat creşteri notabile de două cifre în Austria (+57% an/an), Marea Britanie (+51%) şi Franţa (+48%), toate aceste ţări înregistrând cea mai mare scădere a numărului de insolvenţe în 2020/2021. Belgia, Danemarca, Irlanda, Norvegia, Ţările de Jos, Spania şi Elveţia au înregistrat o creştere a insolvenţelor cu peste +10% pe an, în timp ce în Europa Centrală şi de Est, revenirea a fost condusă de Ungaria (+67%), Lituania (+56%) şi Polonia (+20%). În Asia, aceasta a fost condusă de India (+50%) şi Australia (+45%), în timp ce în America, revenirea a atins +35% în Canada.

 Cu toate acestea, în fiecare regiune, cel puţin o ţară a înregistrat o nouă scădere a numărului de insolvenţe, în special China (-13% faţă de anul precedent) şi Coreea de Sud (-19%) în Asia, SUA (-6%) şi Brazilia (-28%) în America, Italia (-20%) şi Portugalia (-12%) în Europa de Vest şi Cehia (-17%) şi Rusia (-12%) în Europa Centrală şi de Est, relevă analiza.

În cazul României, după creşteri susţinute de aproximativ 80% în fiecare din ultimii doi ani, recent şi oarecum normal, ritmul de creştere a numărului de insolvenţe pare că a încetinit. În primele patru luni ale anului acestea au avansat cu aproape 1,3%. Deşi actualul nivel este departe de a provoca panică, trebuie evidenţiat că nivelul de anul trecut îl depăşise deja uşor pe cel corespunzător anului pre-pandemic 2019.

”Deşi estimarea de +10% pentru acest an pare pesimistă prin comparaţie cu primele luni, ar trebui să ţinem cont că în general evoluţia din ultimul trimestru poate modifica magnitudinea tendinţelor observate de-alungul anului. Ca şi în cazul problemelor de lichiditate, pe care le observăm la nivelul întregii economii, ritmul insolvenţelor nu are o evoluţie liniară ci, mai degrabă,  în valuri, alternând lunile consecutive de creştere abruptă cu perioade de acalmie. Nu în ultimul rând, este foarte probabil ca intensificarea apariţiei insolvenţelor în ţările dezvoltate din vest (inclusiv în rândul companiilor mari sau din ţări cu economii stabile) să influenţeze şi situaţia la nivel local. Atât Germania – recent intrată în recesiune – cât şi Italia sau Franţa, primele trei ţări în exporturile României în 2021 au estimări de creştere a numărului de insolvenţe cu peste 20% în 2023”, punctează Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director, Allianz Trade

Ca structură, nu sunt diferenţe mari faţă de 2019, comerţul cu ridicata şi amănuntul, respectiv construcţiile şi industria prelucrătoare dominând topul. Având o importantă componentă de întreprinderi mici cu o putere redusă de negociere faţă de clienţi şi furnizori, transporturile, HoReCa şi serviciile în general rămân, de asemenea, cu frecvenţă ridicată în rândul insolvenţelor.

”Creşterile economice mai mici din 2023 şi 2024 îşi vor pune amprenta. Având în vedere mediul economic actual, care stă la baza previziunilor Allianz Trade, pentru a stabiliza numărul de insolvenţe, atât zona euro cât şi SUA au nevoie de o creştere suplimentară a PIB-ului de 1,3pp şi respectiv 1,5pp în 2023-2024. Efectele de domino trebuie aduse acum în atenţia companiilor, numărul de insolvenţe pentru firmele cu venituri mai mari de 50 de milioane de euro fiind, în prezent, uşor peste nivelurile de dinaintea pandemiei (construcţiile, comerţul cu amănuntul şi serviciile fiind printre cele mai afectate sectoare). Dincolo de cerere, presiunea prelungită asupra profitabilităţii, rezervele de lichidităţi mai slabe şi condiţiile financiare tot mai stricte testează rezistenţa celor mai fragile companii. Printre acestea se numără firmele cu cea mai mică putere de stabilire a preţurilor (de exemplu, comerţul cu amănuntul, produsele textile, electrocasnicele şi unele servicii, inclusiv restaurantele), cele expuse la o creştere a cheltuielilor salariale şi cele expuse la creşterea costurilor de rambursare a dobânzilor (construcţii, bunuri de folosinţă îndelungată)”, arată analiza.

Conform estimărilor Allianz Trade, o nouă criză financiară precum cea din 2008 ar genera 21.600 de insolvenţe suplimentare în SUA în 2023 şi 2024 şi 99.900 în Europa de Vest. O criză a creditelor de amploarea celei observate la începutul anilor 2000, în timpul exploziei bulei tehnologice, ar duce la 12.900 şi, respectiv, 95.300 de insolvenţe suplimentare în 2023 şi 2024. Iar în cazul unei îngheţări a creditării, care ar opri acordarea de noi împrumuturi, insolvenţele ar creşte cu încă 10.700 de cazuri în SUA şi 46.300 de cazuri în Europa.

Fiind stimulată de recuperarea întârzierilor în transport şi depozitare, comerţ, activităţi de cazare, servicii de alimentaţie publică şi servicii B2C, în prezent, Europa de Vest este cel mai mare contribuitor la redresarea globală a insolvenţelor. În 2022, după o recuperare bruscă în ultimul trimestru, falimentele întreprinderilor au crescut în cel puţin cinci din cele opt sectoare mari care reprezintă economia globală pentru majoritatea ţărilor europene. În Belgia, Franţa, Spania şi Regatul Unit, revenirea este vizibilă în toate sectoarele, în timp ce în Ţările de Jos şi Norvegia a afectat şapte sectoare, iar în Germania şase. Cele mai vizate sectoare în funcţie de numărul de ţări, înaintea industriei prelucrătoare sunt construcţiile şi transporturile/depozitarea. Cu toate acestea, în medie, cele mai mari creşteri ale numărului de insolvenţe la nivelul UE se înregistrează în transporturi/depozitare (+44% faţă de anul precedent), comerţ (+20%), activităţi de cazare şi alimentaţie publică (+20%) şi servicii B2C (+17%), în timp ce construcţiile (+6%) şi industria prelucrătoare (+5%) deţin cea mai mică pondere.

Primele date disponibile pentru lunile ianuarie şi februarie 2023 confirmă faptul că tendinţa de creştere va continua. În trimestrul IV 2022, revenirea numărului de insolvenţe era încă în curs pentru trei din patru ţări (comparativ cu una din două ţări în prima jumătate a anului 2022). În T3 şi T4, SUA a înregistrat creşteri de +12% şi +11%, Germania de +8% şi, respectiv, +19%. Singura regiune care nu a înregistrat o tendinţă ascendenta în ultimul trimestru din 2022 a fost America Latină. Datele din ianuarie şi februarie, înregistrează o accelerare a insolvenţelor, în special pentru Ţările de Jos, ţările nordice şi ţările baltice din Europa, precum şi Japonia şi Australia din Asia. În acest context, numărul pieţelor cu un nivel scăzut si prelungit al insolvenţelor se reduce în mod mecanic, limitându-se în prezent la China, Brazilia şi Italia, precum şi la cazul special al Rusiei, unde „economia de război” a reuşit până în prezent să compenseze încetarea moratoriului privind insolvenţa.

„Normalizarea” nu este încă completă, în special în Europa. Măsurile de sprijin legate de Covid-19 au fost în mare parte eliminate treptat, dar în mai multe ţări firmele rămân angajate într-un proces de rambursare multianual pentru măsuri specifice, cum ar fi împrumuturile KfW în Germania şi „Prêts Garantis par l’Etat” („PGE”) în Franţa, potrivit analizei.

În alte părţi, pe măsură ce guvernele restrâng cheltuielile, analiştii se aşteaptă la o revenire a condiţiilor normale. Acest lucru va pune şi mai mult în pericol companiile deja fragile de dinaintea pandemiei ulterior supuse şocului energetic, alături de cele care nu au reuşit să îşi adapteze modelele de business la schimbările structurale. Una din trei ţări încă nu a revenit în 2022 la nivelurile de insolvenţă de dinaintea pandemiei. Europa de Vest iese în evidenţă, cu două din trei ţări, în special Olanda (FY cu 200-43% sub nivelul din 2019), Italia (-36%), Germania (-22%), Franţa (-19%) şi Belgia (-13%). În general, analiştii Allianz Trade au remarcat o revenire a insolvenţelor în mai puţin de 60% dintre industriile din Europa, cu o revenire la nivelurile de dinaintea pandemiei pentru doar 22% dintre acestea în termeni anuali, în principal în serviciile de cazare/alimentare, transport/ depozitare şi servicii B2C.

În general, este preconizată o accelerare bruscă a insolvenţei întreprinderilor la nivel global în 2023 (+21% an/an), înainte de o nouă creştere – deşi mai limitată – în 2024 (+4%). Această escaladare ar împinge jumătate dintre ţări peste numărul de insolvenţe de dinaintea pandemiei în 2023 şi trei din cinci în 2024. În 2023, accelerarea ar avea o bază largă, toate ţările urmând să contribuie la această creştere, cele mai mari înregistrându-se în Franţa (+41%), SUA (+49%) şi Ţările de Jos (+52%). În Europa de Vest, analiştii se aşteaptă ca insolvenţele să înregistreze o creştere relativ puternică în 2023 (+20%), pentru al treilea an consecutiv (+5% în 2020 şi +22% în 2021) şi să se stabilizeze în 2024 (+0%). În ciuda dinamicii mixte, regiunea a depăşit deja nivelul de dinaintea pandemiei în 2022 (cu +3%) şi va înregistra creşteri suplimentare în toate ţările în 2023. În 2024, regiunea va înregistra cu 25% mai multe insolvenţe comparativ cu 2019.

În Europa Centrală şi de Est şi în Africa/Orientul Mijlociu, este de aşteptat ca insolvenţele întreprinderilor să depăşească în mod vizibil nivelurile regionale de dinaintea pandemiei (+13% şi, respectiv, +44%). Se preconizează creşteri suplimentare în 2023, în special în Turcia (+50%), ţările baltice (+41% în medie) şi, într-o măsură mai mică, în Polonia (+18%), cu o creştere mai limitată în Africa de Sud (+7%) şi Maroc (+5%). În Rusia, întrucât guvernul dispune încă de mijloacele financiare necesare pentru a menţine sprijinul acordat firmelor, specialiştii se aşteaptă la un număr redus de insolvenţe ale întreprinderilor în 2023, potenţial apropiat de nivelul scăzut înregistrat în 2022 (9.500 de cazuri). Cu toate acestea, riscă să asiste la o recuperare odată cu sfârşitul capacităţilor (financiare) şi a voinţei (politice) guvernului de a sprijini întreprinderile.

Conform indicilor crizei financiare globale (CFG), firmele mici, cu un grad ridicat de îndatorare şi o diversificare redusă sunt cele mai vulnerabile. În timpul crizei financiare mondiale, numărul insolvenţelor la nivel mondial a crescut cu +42% între 2007 şi 2009, conform FMI. Cele mai mari creşteri au avut loc în economiile avansate (SUA, Regatul Unit şi Spania), iar cele mai afectate au fost firmele din domeniul serviciilor financiare şi al construcţiilor.

O replicare a şocului produs de criza financiară globală, bazată pe diferenţa dintre rezultatul final al insolvenţelor pentru 2008-2009 şi previziunile pentru aceeaşi perioadă, realizate înainte de criza financiară globală (mijlocul anului 2007), ar genera o creştere a nivelului insolvenţelor cu încă +50 puncte procentuale (pp) şi +30pp în SUA în 2023 şi, respectiv, 2024, şi cu +25pp şi +20pp în Europa de Vest. Acest lucru ar însemna 21.600 de cazuri suplimentare în SUA în 2023 şi 2024 şi 99.900 în Europa de Vest. În timpul crizei financiare mondiale, creşterea creditului către sectorul privat a scăzut brusc de la peste +10% an/an la mijlocul anului 2008 la -9% la începutul anului 2010 în SUA şi de la +10% la -1% în zona euro (scăderi de -19pps şi, respectiv, -11pps). Cu toate acestea, o criză a creditelor poate apărea chiar şi fără o criză financiară în toată regula. De exemplu, în timpul exploziei bulei tehnologice de la începutul anilor 2000, valoarea creditarii a scăzut cu -12pp în SUA şi cu -8pp în zona euro. Iar în timpul crizei datoriilor din zona euro, regiunea s-a confruntat cu un declin de -6 puncte procentuale al împrumuturilor acordate sectorului privat.