O întrebare importantă legată de viitorul războiului din Ucraina este dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, „chiar dacă nu are capacităţile necesare, va decide să trimită trupe spre Kiev, din nou”, a declarat, marţi, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.

Aflată în vizită la Bucureşti, ea a vorbit, la o masă rotundă cu jurnalişti români, despre schimbul de informaţii legate de planurile Federaţiei Ruse de a invada Ucraina, despre rezultatele Summitului NATO de la Madrid, dar şi despre rolul României în regiune, în actualul context de securitate.

Smith a punctat că SUA au decis devreme, spre finalul anului trecut, să facă schimb „intens” de intelligence, în premieră, cu aliaţii şi partenerii, ca să existe „aceeaşi imagine a situaţiei” şi „aceleaşi planuri de intervenţie pentru un posibil război în Ucraina”.

„Am făcut asta în octombrie, noiembrie, decembrie (anul trecut – n.r.), până spre finalul lui februarie. Într-o măsură, aceasta a fost partea uşoară, de predicţie. Vedeam 150.000 de trupe ruse care înaintau către graniţele Ucrainei, 30.000 de trupe care intrau în Belarus, am văzut deplasări de spitale de campanie. A devenit clar că se pregăteau pentru o invazie în adevăratul sens al cuvântului”, a detaliat diplomatul, potrivit Agerpres.

Ea a mărturisit că, dincolo de efortul de obţinere de informaţii, „ce a urmat a fost mai greu, deoarece, odată ce au intrat în ţară, nu puteai decât să încerci să calculezi care sunt planurile lui Putin”.

„Rusia a crezut că va intra în Kiev şi va cuceri Ucraina în câteva zile”

Julianne Smith a prezentat o analiză a evoluţiei agresiunii împotriva Ucrainei şi a vorbit despre provocările din viitor în acest context.

„Ce am învăţat din comportamentul lui a fost că există o diferenţă între posibilităţile şi intenţiile ruse. Rusia a crezut că va intra în Kiev şi va cuceri Ucraina în câteva zile. Nu a putut face asta din lipsă de mijloace şi pentru că forţele ucrainene au fost extraordinare în lupta lor împotriva agresiunii ruse. Deci, Rusia a trebuit să renunţe la ţelul iniţial, s-a concentrat pe estul Ucrainei şi acum marea întrebare este nu doar legată de cum se va încheia acest război, despre când va opri Rusia agresiunea asupra Ucrainei, ci şi despre ce se va întâmpla de acum înainte. Oare Putin, chiar dacă nu are capacităţile necesare, va decide să trimită trupe spre Kiev, din nou? Aceasta este o întrebare pentru răspunsul căreia mulţi ar vrea să ştie ce este în mintea lui, care este strategia, dar colaborăm cu aliaţii noştri, departe de scena publică, colaborăm cu forţele militare, cu partenerii din regiune, cu ucrainenii pentru a evalua atât forţa ucrainenilor de a lupta împotriva agresiunii ruse, cât şi pentru a anticipa mişcările ruşilor pe mai departe”, a explicat Smith.

Legat de recentul Summit NATO de la Madrid, ambasadoarea SUA a subliniat că „Alianţa a trebuit să îşi adapteze doctrina, strategia, postura şi chiar componenţa din cauza acţiunilor Rusiei”. „Aşadar, eu cred că Alianţa are în prezent abordarea perfect adecvată şi Conceptul Strategic reflectă mediul în care ne aflăm astăzi”, a completat ea.

Julianne Smith a amintit că în Conceptul Strategic actual NATO se referă la Marea Neagră „în mod clar ca la o zonă de interes pentru Alianţă”.

„Este un aspect nou şi este important pentru Alianţă, pe lângă a scoate în evidenţă agresiunea rusă şi ce se întâmplă în Ucraina, să se concentreze pe regiuni individuale precum Marea Neagră, unde Alianţa vrea să aducă mai multe forţe, să organizeze antrenamente şi exerciţii, unde intenţionează să fie mai multe vizite la nivel înalt”, a transmis ea.

Smith a calificat drept „un moment important” anunţul preşedintelui Joe Biden de la Summitul de la Madrid privind dislocarea suplimentară de efective militare americane în România la nivelul unei brigăzi de luptă. În prezent, în România sunt dislocaţi aproximativ 3.000 de militari americani, prin rotaţie, a indicat ambasadoarea SUA la NATO.

Ea a evidenţiat că fiecare ţară membră a NATO acordă, în acest moment, o formă de ajutor Ucrainei. „Avem aliaţi care au dorit să ofere doar ajutor umanitar, alţii acordă ajutor financiar şi mulţi acordă ajutor militar. Unii aliaţi oferă toate aceste tipuri de ajutor”, a arătat Julianne Smith.

Ambasadoarea SUA la NATO a remarcat modul în care au fost primite în ţara noastră persoanele care au fugit de războiul din Ucraina.

„Am fost impresionată în mod special de căldura cu care România a primit refugiaţii, sute de mii de persoane, cred că peste un milion au trecut graniţa în România. Suntem profund recunoscători pentru acest sprijin şi susţinem rolul fruntaş al României în Alianţă de a se asigura că NATO susţine Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse”, a menţionat ambasadoarea SUA la NATO.