Pe ce se bazează creșterea dobânzii? Pe evoluțiile pozitive ale economiei americane. Estimarea creșterii economice pentru anul viitor a urcat de la 2,5% la 2,1%, cifră care fusese prognozată la începutul acestei toamne. Rata șomajului va reveni la 3,9%, după ce a fost prognozată la 4,1%. În schimb, ținta de inflație rămâne acceași, 2% pentru următorii doi ani, ceea ce a făcut ca banca centrală să modifice calendarul, în sensul că nu se va grăbi să accelereze ritmul de creștere a dobânzii.
Marea întrebare este care va fi efectul implementării reformei fiscale din Statele Unite. Deocamdată, efectele în economie ale reformei fiscale, care cuprinde scăderi de taxe și impozite, sunt dificil de cuantificat. Chiar președintele Fed a afirmat că schimbările fiscale vor conduce la o creștere a activității economice, dar efectele asupra indicatorilor macro sunt încă incerte. Ceea ce se știe este că se așteaptă ca pachetul de legi privind reforma fiscală să fie adoptat de Congres înainte de Sărbătorile de Crăciun.
În orice caz, mesajul transmis de Rezerva Federală americană este simplu și clar: epoca în care economia lovită de criză trebuia ajutată să își revină, prin dobânzi mici, sau chiar zero, a trecut. Ne reîntoarcem, așadar, la o normalitate economică, spre deosebire de perioada dobânzilor zero.
Mișcarea Rezervei Federale americane era cunoscută și anticipată. Acum, însă, este urmărită cu interes politica Băncii Centrale Europene – BCE. Ceea ce se știe cu certitudine este că BCE va reduce, începând de anul viitor, sumele alocate pentru achiziția de active financiare. Există analiști care estimează că volumul total al achzitiei de active financiare va fi redus anul viitor la 200 miliarde euro, ceea ce înseamnă jumătate din suma alocată anul acesta.
Dar dincolo de fondurile alocate de Banca Centrală Europeană pentru achiziții de active financiare, economia zonei euro are două probleme majore: inflația care rămâne puțin peste 1% și ocuparea, în pofida faptului că rata șomajului nu atinge o cotă înaltă.
În aceste condiții, economiștii au păreri diferite față de momentul în care Banca Centrală Europeană va lua decizia de a crește dobânda de politică monetară. Unii cred că acest lucru se va întâmpla mai repede, adică anul viitor, alții că o creștere a dobânzii nu va fi operată mai repede de al treilea trimestru al anului 2019.
Cert este că mediul economic internațional se schimbă. Dobânzile cresc, iar administrația din România ar trebui să țină cont de acest lucru. Altfel, s-ar putea trezi într-o situație complicată, adică să se împrumute la dobânzi tot mai mari pentru a acoperi un deficit bugetar tot mai mare.