„Vorbim de circa 400 de mii de persoane – avocaţi, desigur, practicieni în insolvenţă, executori, notari, experţi contabili, evaluatori, consultanţi, medici, farmacişti, arhitecţi, instructori auto sau sportivi, ziarişti freelanceri – pe scurt, cam tot ceea ce înseamnă coloana vertebrală a societăţii, clasa de mijloc.

La care trebuie adăugaţi încă cca 600 de mii de salariaţi care au loc de muncă la aceşti independenţi, în curând falimentaţi de stat.   Din 2013 până în prezent, fiscul român nu a făcut minimul efort de a calcula sumele anuale finale pe care persoanele care realizează venituri din activităţi independente le datorează cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate (CASS).   Începând din 2012, după înţeleapta idee a dlui Ponta, CASS a trecut în gestiunea fiscului. De atunci încolo, odată cu impozitul pe venit, am primit toţi şi “impunerea” cu CASS, pe acelaşi formular. Dacă, în privinţa impozitului pe venit, modul de declarare şi de regularizare a devenit destul de notoriu (se declară, la început de an, un buget estimat de venituri şi cheltuieli, pe baza căruia se calculează un impozit provizoriu, iar la finalul anului fiscal se depune o declaraţie finală de venituri brute, pe baza căreia se emite decizia de impunere finală), în privinţa CASS nu s-a putut face niciodată regularizarea, întrucât competenţii de la Fisc şi de la casele publice de asigurări de sănătate nu au reuşit să transfere bazele de date cu asiguraţii de la casele de sănătate la Fisc.

Articolul integral pe CAPITAL