Căderea Credit Suisse a dat o lovitură gravă reputaţiei Elveţiei, ca principal centru mondial de administrare a averilor, avertizează experţii, punând sub semnul întrebării reputaţia sa de stabilitate, reglementare şi guvernanţă corporativă, transmite Reuters.

Lovită de ani de scandaluri şi pierderi, Credit Suisse se lupta cu o criză de încredere de luni de zile, înainte ca dispariţia sa să fie decisă în doar câteva zile săptămâna trecută, când autorităţile elveţiene au intermediat o preluare a băncii de către rivala mai mare UBS.

Chiar şi UBS a trebuit să fie salvată de guvern în 2008, după o incursiune dezastruoasă în titlurile ipotecare din SUA.

Colapsul Credit Suisse şi consecinţele acestuia ”vor fi foarte dăunătoare”, a declarat Arturo Bris, profesor de finanţe la Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD) din Lausanne, adăugând că ar putea în beneficiul centrelor financiare rivale.

Elveţia gestionează active internaţionale de 2.600 de miliarde de dolari, conform unui studiu Deloitte din 2021, ceea ce o face cel mai mare centru financiar din lume, înaintea Marii Britanii şi a Statelor Unite.

Dar Elveţia se confruntă cu concurenţa altor centre, inclusiv Luxemburg şi în special Singapore, care s-a dezvoltat rapid în ultimii ani.

”Bancherii din Singapore vor desfunda sticlele de şampanie”, a declarat Bris pentru Reuters.

Credibilitatea Elveţiei ca ţară stabilă şi previzibilă a fost schimbată de măsuri precum decizia de a şterge deţinerile deţinătorilor de obligaţiuni Credit Suisse, a spus el.

Conform acordului de preluare, deţinătorii de obligaţiuni Credit Suisse de tipul AT1 nu vor primi nimic, în timp ce acţionarii, care de obicei se situează sub deţinătorii de obligaţiuni în termeni de compensare, vor primi 3,23 miliarde de dolari.

În timp ce prospectul obligaţiunilor AT1 al Credit Suisse a arătat clar că deţinătorii de obligaţiuni hibride (AT1) nu îşi vor recupera nicio valoare, puţini au anticipat dispariţia băncii.

Asociaţia Bancherilor Elveţieni a încercat să pună o faţă curajoasă crizei, prezentând salvarea concepută de guvern, banca centrală şi autoritatea de reglementare ca un semn de putere.

”Sectorul financiar elveţian a reuşit să abordeze o problemă majoră a unui jucător important. În acest sens, văd, de asemenea, un viitor prosper pentru centrul financiar, deoarece avem sute de bănci foarte bine capitalizate şi bănci de gestionare a averilor şi active de mare succes”, a declarat marţi preşedintele SBA şi fostul CEO al UBS, Marcel Rohner.

Cu toate acestea, numărul băncilor a scăzut la 239 în 2021, de la 356 în 2002. Numărul de angajaţi a scăzut la 91.000 de la 108.000, din 2011.