ANALIZĂ – Aşteptările pieţei pot îngreuna temperarea inflaţiei, care va rămâne peste 8% până în mai

Preţurile de consum au crescut în intervalul martie 2007-martie 2008 în medie cu 8,63%, nivel nemaiatins din ianuarie 2006, ca urmare a scumpirii accentuate a serviciilor, combustibililor şi unor categorii de alimente, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Inflaţia anuală din martie s-a situat puţin peste marja superioară a estimărilor analiştilor, care anticipau, într-un sondaj realizat de NewsIn, că indicele preţurilor de consum va creşte până la un nivel cuprins între 8,4 şi 8,6% în a treia lună a acestui an, de la 7,97% în februarie.

„Nivelul de 8,63% din martie ar trebui să fie vârful atins de inflaţie în acest an, dacă nu se agravează şocurile dinspre economia americană, preţul petrolului nu suferaă majorări substanţiale şi în condiţiile în care cursul de schimb şi agricultura au o evoluţie favorabilă”, a declarat economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, pentru NewsIn.

El apreciază că, în condiţii normale, inflaţia ar trebui să rămână la niveluri ridicate până la sfârşitul primului semestru şi să se tempereze în a doua jumătate a anului.

Economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, estimează, de asemenea, că inflaţia anuală va rămâne peste 8% în următoarele două luni, pentru ca apoi să se calmeze treptat, putând ajunge sub 6% în decembrie 2008.

„Noi ne menţinem estimarea de 5,5% pentru inflaţia la sfârşitul acestui an”, a mai spus Dumitru.

Ciprian Dascălu, trader în cadrul Millennium Bank, anticipează un nivel al inflaţiei anuale de aproximativ 8,5% în aprilie şi o temperare uşoară, la 8,3% în mai. El spune că temperarea inflaţiei în al doilea semestru va fi facilitată de un efect de bază favorabil, începând din aprilie, dar avertizează că anticipaţiile inflaţioniste, determinate de efectul ridicat la care a ajuns creşterea preţurilor în prezent, pot îngreuna procesul dezinflaţionist din a doua parte a anului.

„Rapiditate cu care inflaţia se va tempera depinde şi de aşteptări. Există riscul ca acestea să se reflecte în presiuni salariale şi în presiuni asupra inflaţiei propriu-zise”, a explicat Dascălu.

„Nivelul din martie, semnificativ peste cel prognozat de banca centrală în luna februarie, de 8,3%, certifică majorarea dobânzii de politică monetară de luna trecută, la 9,5%. În continuare, toată piaţa se aşteaptă ca inflaţia să revină pe un trend descendent”, a spus traderul de la Millennium Bank.

Economistul şef al BCR consideră, de asemenea, că banca centrală a procedat corect în cadrul celei mai recente şedinţe de politică monetară şi reaminteşte că aceasta ar putea fi ultima urcare a dobânzii cheie din acest an.

„În caz contrar, o nouă majorare a dobânzii cheie de către BNR ar semnala noi accelerări ale inflaţiei şi presiuni suplimentare, dar noi nu întrevedem, deocamdată, o asemenea posibilitate”, a mai spus Anghel.

Economiştii precizează că deprecierea leului faţă de euro, cu aproape 2% în martie faţă de luna precedentă, a fost transmisă 100% în creşteri ale preţurilor, în special pe partea de servicii.

Pe de altă parte, aprecierile anterioare ale monedei naţionale s-au reflectat într-o măsură mai mică în evoluţia preţurilor, ceea ce sugerează că inflaţia reacţionează mai sensibil la o urcare a cursului de schimb leu/euro decât la o coborâre a acestuia.

„Aşa cum am observat, deprecierea a avut un impact de 100%, vizibil mai ales pe partea de servicii, ceea ce confirmă faptul că suntem mai sensibili la deprecieri ale monedei naţionale decât la întărirea acesteia”, a spus Anghel.

Dumitru a completat că, în cazul unei aprecieri a leului, importatorii nu reacţionează imediat în privinţa preţurilor, aşa cum se întâmplă în cazul unei deprecieri.

El atrage atenţia asupra faptului că preţurile alimentelor au crescut, în continuare, în martie, „surprinzător de mult”.

„Credeam că avansul preţurilor alimentare s-a mai temperat, însă, probabil că nu vor fi motive de încetinire pe această parte înainte de apariţia noii producţii agricole. Agricultura poate ajuta, dacă are o evoluţie pozitivă, contribuind puternic la temperarea inflaţiei, aşa cum a contribuit şi la accelerarea acesteia începând cu toamna anului trecut”, a completat Anghel.

În intervalul martie 2007-martie 2008, cel mai mult au crescut preţurile alimentelor, cu 10,82% în medie, tarifele la servicii au sporit cu 10,69%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu doar 5,91%, arată datele publicate de Statistică.

Inflaţia lunară din martie a fost de 0,67%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 0,55% în medie, a celor nealimentare cu 0,67% şi a creşterii tarifelor la servicii cu 0,92%.

În a treia lună a acestui an, cel mai mult s-au scumpit citricele (cu 6,77% faţă de februarie), uleiul comestibil (3,44%), brânza (2,14%), combustibilii (2,31%), transportul aerian (1,88%) şi facturile le telefon (1,87%).

O parte a acestor scumpiri – mai ales la tarifele la telefonie, stabilite în România în euro, şi la bunurile importate – se explică prin deprecierea leului. Astfel, leul a pierdut în medie 1,89% în faţa euro în martie, de la un curs mediu de schimb de 3,6528 lei/euro în februarie la 3,7218 lei/euro în a treia lună din 2008.

De asemenea, preţul petrolului a crescut în martie până la noi niveluri maxime record.

În schimb, legumele s-au ieftinit, în medie, cu 0,79% în martie, ouăle cu 10,8%, iar medicamentele cu 0,06%, potrivit datelor INS.

Sursa: NewsIn

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed