ANRE, o instituție cu salarii uriașe, dar cu muncă mai puțină

Un raport al Curții de Conturi relevă faptul că la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei  (ANRE) a tratat de multe ori cu superficialitate piața gazelor naturale din țară fie prin lipsa monitorizărilor planurilor de investiții, fie prin pasivitatea în cazurile în care anumiți operatori economici încă se manifestau pe piață deși nu mai aveau dreptul. De asemenea, ANRE a emis licențe deși nu erau îndeplinite toate condițiile, Aceste scăpări intenționate sau neintenționate s-au petrecut pe o piață care constituie una dintre principalele
probleme ale siguranței sistemului național. ANRE este o instituție care se bucură de salarii foarte mari în condițiile existente în România. De exemplu, în perioada cât Curtea de Conturi a făcut audit la ANRE (2012-2016), lefurile săreau bine de 10.000 de lei net pe lună. Deşi de stat, Autoritatea nu primeşte însă finanţare de la buget. Aflată sub controlul Parlamentului, ANRE se autofinanţează din taxele şi tarifele pe care le impune pentru activităţi în domeniul energiei. Bugetul instituţiei este aprobat tot de Parlament. În 2017, de exemplu, cheltuielile de personal au urcat de la 64 de milioane de lei la 73 de milioane de lei, iar cheltuielile cu salariul au urcat de la 51,7 milioane de lei la 57 milioane de lei. Media salarială a angajaţilor din cadrul Autorităţii este foarte mult ridicată de indemnizaţiile şefilor. Raportându-ne la declaraţiile de avere din 2016, observăm că fostul preşedinte ANRE, Niculae Havrileţ, a încasat o sumă anuală de 525.580 lei din salariu, adică circa 44.000 de lei lunar, circa 10.000 de euro. Vicepreşedintele Emil Calotă a câștigat anual 468.010 lei, adică 39.000 de lei lunar, echivalentul a circa 9.000 de euro.

Conform Curții de Conturi, în perioada 2012-2016, ANRE nu a aprobat și implicit nu a monitorizat planurile de investiții ale operatorului de transport gaze naturale – Transgaz – și nici nu a furnizat prin rapoartele de activitate anuale ale ANRE făcute publice, informații cu privire la evaluarea acestor planuri, din punctul de vedere al concordanței lor cu planul la nivel comunitar de dezvoltare a rețelei prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 715/2009, așa cum prevede Legea
123/2012. De asemenea, a-a remarcat faptul că, ANRE, cu toate că deținea informațiile necesare pentru a monitoriza respectarea obligației producătorilor interni de gaze de a pune la dispoziția pieței reglementate a cantităților aprobate lunar, nu a intervenit, în sensul că nu a notificat, în perioada 2014-2015, producătorii care nu și-au îndeplinit obligația de a pune la dispoziția furnizorilor cantitățile de gaze naturale în scopul asigurării consumului clienților finali din piața reglementată. ANRE, în cazul celor 3 operatori, în baza prevederilor alin. (6) lit. c) a art.10 din OUG nr. 33/2007, nu a făcut dovada că a exercitat, în perioada auditată, verificări cu privire la respectarea de către aceștia a reglementărilor ANRE, pentru a constata nerespectarea acestora și a aplica sancțiuni în cauză.

În ceea ce privește obligația respectării destinației cantităților de gaze naturale de către furnizorii care au achiziționat aceste cantități de la Romgaz, reprezentanții ANRE au menționat faptul că în urma controalelor efectuate la acești furnizori, nu au fost identificate cazuri de nerespectare a obligațiilor stabilite. Din analiza datelor transmise/publicate pe site-ul Transgaz și a celor din Situațiile prezentate de către ANRE, în perioada 2014 – 2015, obligația de punere la dispoziția furnizorilor a cantității de gaze naturale rezultată din activitatea de producție în scopul asigurării necesarului de consum pentru piața reglementată nu a fost respectată de către toți producătorii, respectiv nu a fost respectată de către 3 dintre cei 6 operatori economici prezenți în piață. Astfel, în perioada 2014-2015, în timp ce SNGN Romgaz SA a livrat o cantitate mai mare cu circa 7.771.746 MWh (4.673.801 MWh în anul 2014 și 3.097.945 MWh în anul 2015) decât era obligată să o facă, OMV Petrom SA, SC Amromco Energy SRL și Stratum Energy nu au furnizat cantitatea stabilită de ANRE, livrând în piața reglementată o cantitate mai mică cu aproximativ 4.383.517 MWh, respectiv OMV Petrom SA cu 2.782.518 MWh mai puțin, SC Amromco Energy SRL mai puțin cu 1.587.355 MWh, iar Stratum Energy cu 13.645 MWh mai puțin

Licențe și Autorizații pentru comercializarea GNL, GNC/GNCV, GPL

Auditul a remarcat faptul că, până în anul 2016, Direcțiile de specialitate din cadrul ANRE nu au întreprins măsuri pentru identificarea operatorilor economici care comercializau GPL în România, fără a deține o licență de furnizare. Ulterior, ca urmare a intensificării controalelor
întreprinse de Direcția de control din cadrul ANRE, operatorii economici care desfășurau activități de comercializare a GPL au depus documentațiile necesare acordării licenței de furnizare. În ceea ce privește cantitățile de GPL și GNC/GNCV, care au fost produse și/sau
comercializate, s-a remarcat faptul că ANRE nu deține informații cu privire la proveniența
cantităților de GPL (702.562 tone în 2016) și GNC/GNCV (27.083 mii mc în 2015 și 504.319 mii mc în 2016), comercializate pe teritoriul României. Cauza constă în lipsa unei metodologii de monitorizare, informațiile analizate fiind obținute de ANRE la solicitarea expresă către furnizorii licențiați de GPL și GNC/GNCV, aceștia comunicând cantitatea de gaze furnizată clienților, conform unor declarații pe proprie răspundere.

În ceea ce privește gazul petrolier lichefiat(GPL), s-a remarcat faptul că, în perioada auditată,
2012-2016, ANRE nu a elaborat/aprobat reglementări comerciale cu privire la stocarea,
distribuția și utilizarea GPL, în conformitate cu prevederile art. 154 din Legea nr.123/2012.

 

Licențe și Autorizații

 

Potrivit art. 122 din Lega nr. 123/2012, una din obligațiile comune ale titularilor de licențe din
sectorul gazelor naturale, indiferent de forma de proprietate sau de regimul juridic al acestora, este aceea de a respecta condițiile de valabilitate asociate autorizațiilor și licențelor acordate de ANRE. Auditul a remarcat faptul că, deși unele licențe aflate în vigoare la data de 31.12.2016, au
fost emise încă din anul 2013, în perioada auditată, nu au fost aprobate de către ANRE condițiile de valabilitate, situație constatată în cazul: licențelor de operare a sistemului de înmagazinare a
gazelor naturale, licenței de transport a gazelor naturale, licențelor de operare a conductelor de
alimentare din amonte aferente producției gazelor naturale, licențelor de furnizare a gazelor naturale și a GNC/GNCV, GPL.

Auditul consideră deosebit de grav faptul că, până la momentul finalizării acestuia, licențele
în vigoare emise de ANRE nu în toate cazurile au aprobate condițiile de valabilitate asociate
acestora, existând și situații în care un operator de furnizare gaze naturale care, deși avea licența expirată, a comercializat gaze naturale după perioada de valabilitate a licenței.  Totodată, în cazul a două societăți care la data de 31.12.2016 aveau licențe în vigoare
(emise în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 784/2000), odată cu abrogarea acestui act
normativ în anul 2013, ANRE nu a procedat la emiterea unor noi licențe, conform Regulamentului pentru aprobarea autorizațiilor de înființare și a licențelor în sectorul gazelor
naturale, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 34/31.05.2013 (intrat în vigoare cu data de 15.07.2013).

 

Realizarea programului de reparații și reabilitări, a programului de modernizare și
dezvoltare investiții a principalelor componente ale SNT

 

Auditul consideră grav faptul că, deși potrivit Legii nr. 123/2012 și Ordonanței de Urgență a Guvernuui nr. 33/2007, ANRE avea atribuții în monitorizarea planurilor de investiții ale operatorului de transport, precum și în publicarea acestor informații în Raportul anual de activitate, acest fapt nu a fost prezentat, deși constituie una dintre principalele probleme ale siguranței sistemului național de transport gaze naturale. Pe de o parte, s-a remarcat dezinteresul față de starea tehnică a infrastructurii de transport gaze, a nivelului pierderilor (în creștere) și a problemelor identificate, iar pe de altă parte, lipsa de informare a factorilor politici și a participanților la piața de gaze naturale asupra stării tehnice a acestor rețele, în contextul în care, destinatarii Raportului de activitate al Autorității de reglementare (ANRE), sunt Parlamentul, Guvernul și Președintele României, Consiliul Concurenței, Agenția de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER, Comisia Europeană.

SNTGN Transgaz SA a elaborat Planul de dezvoltare a sistemului național de transport a
gazelor naturale (PDSNT) pentru perioada 2014-2023, prin care au fost propuse proiecte majore de investiții, estimate la 1,51 miliarde euro, pentru dezvoltarea strategică și durabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România și conformitatea acesteia cu cerințele reglementărilor europene în domeniu. Raportat la obligațiile stabilite de cadrul normativ în vigoare, s-a remarcat faptul că, în perioada 2012-2016, ANRE nu a aprobat planurile de investiții ale operatorului de transport SNTGN Transgaz SA, nu a monitorizat respectarea acestor planuri și nici nu a furnizat prin Rapoartele de activitate anuale ale ANRE, informații cu privire la evaluarea acestor planuri, din punctul de vedere al concordanței lor cu planul la nivel comunitar de dezvoltare a rețelei prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 715/2009, așa cum prevede Legea nr.123/2012.

 

Codul Rețelei pentru Sistemul național de transport a gazelor naturale

 

Referitor la Sistemul național de transport al gazelor naturale, reglementările europene obligau
ca fiecare stat membru să adopte un Cod al rețelei, care definește trăsăturile de funcționare a fiecărui sistem național, conform configurației specifice. La nivel național, Codul rețelei a fost inițial aprobat în anul 2007, prin Ordinul ANRE nr. 54/2007, fiind valabil până în anul 2013, moment în care ANRE, în temeiul Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, și ale Regulamentului (CE) nr. 715/2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005, a elaborat un nou Cod al rețelei, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr.16/27.03.2013. S-a remarcat existența unor întârzieri în aplicarea Codului rețelei, din informațiile prezentate de Ministerul Energiei, acestea datorându-se faptului că, ANRE și SNTGN Transgaz SA nu au ajuns la un consens în aplicarea acestuia, impunându-se adoptarea unui plan de acțiuni concrete din partea celor două entități, astfel încât să se asigure deplina implementare a legislației europene, vizându-se cu precădere sistemul entry-exit și PVT (punctul virtual de tranzacționare).

 

Înmagazinarea gazelor naturale

 

Auditul a remarcat faptul că, licența de operare a sistemului de înmagazinare subterană a
gazelor naturale nr. 1942/22.01.2014, cu o valabilitate de 45 de ani, a fost acordată de către ANRE operatorului SNGN Romgaz SA, fără ca acesta să fi îndeplinit la data acordării licenței, obligațiile legale prevăzute în Legea nr. 123/2012, cu privire la realizarea independenței (separării legale funcționale și organizatorice) activității de înmagazinare a gazelor naturale, față de activitățile de producție și/sau furnizare a gazelor naturale, separarea juridică a activității de înmagazinare subterană a gazelor naturale fiind realizată în luna septembrie 2015, prin înființarea SNGN Romgaz S.A. – Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploiești SRL.

 

Sistemul de distribuție a gazelor naturale

 

Deși în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 123/2012, operatorii de distribuție aveau obligația să elaboreze și să trimită la ANRE planurile de investiții pe 5 ani ale sistemelor pe care le operează, planuri ce se actualizează anual de către operator și se aprobă de către
ANRE, s-a remarcat faptul că, deși acestea au fost elaborate și transmise de operatorii de
distribuție, ANRE nu a întreprins măsuri pentru analiza și aprobarea acestora. Mai mult, în condițiile în care ANRE avea atribuții în aprobarea și implicit monitorizarea planurilor de investiții ale operatorilor de distribuție, precum și în publicarea acestor informații în Raportul anual de activitate, acest fapt nu a fost prezentat, deși constituie una dintre principalele probleme ale siguranței rețelelor de distribuție gaze naturale.

Pe de o parte, s-a remarcat dezinteresul față de starea tehnică a infrastructurii de distribuție gaze naturale, și a problemelor identificate, iar pe de altă parte, lipsa de informare a factorilor politici și a consumatorului de gaze naturale asupra stării tehnice a acestor rețele, în contextul în care, destinatarii Raportului de activitate al Autorității de reglementare sunt Parlamentul, Guvernul și Președintele României, Consiliul Concurenței, Agenția de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER, Comisia Europeană, iar prin Raportul anual
întocmit nu a fost prezentată starea tehnică a infrastructurii de distribuție gaze naturale.

 

Cantitățile de gaze naturale distribuite prin sistemele de distribuție

 

În perioada 2012-2016, cantitatea totală de gaze naturale distribuită către clienții finali
conectați în sistemul de distribuție a fost de 339,22 TWh, din care: 68,11 TWh (în anul 2012), 63,48 TWh (în anul 2013), 60,76 TWh (în anul 2014), 72,40 TWh (în anul 2015) și 74,47 TWh (în anul 2016). Auditul a constatat faptul că, ANRE nu a procedat la emiterea de reglementări cu
privire la serviciile de stocare și de echilibrare a gazelor naturale în sistemele de distribuție, în
conformitate cu prevederile art.138 din Legea nr. 123/2012.

 

Monitorizarea pieței de gaze naturale

 

Auditul a remarcat faptul că, în Metodologia de monitorizare a pieței gazelor naturale, aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 5/2013, nu au fost prevăzuți indicatori de monitorizare a acestei piețe, necesari evaluării unei bune funcționări a pieței de gaze naturale, în condițiile renunțării la aplicarea prețurilor reglementate pentru clienții finali. Totodată, s-a evidențiat lipsa monitorizării unor activități derulate care influențează piața de gaze naturale, respectiv:
– nu a existat o monitorizare a numărului și tipului de consumatori vulnerabili, a evoluției
numărului anual de schimbări ale furnizorului de gaze naturale, a capabilității economico-financiare a furnizorilor activi și comportamentul acestora în piață;
– în Rapoartele elaborate anual, nu au fost cuprinse informații referitoare la activitatea de
transport și distribuție a gazelor naturale, precum și starea tehnică și nivelul de mentenanță a rețelelor de conducte de gaze naturale.

Totodată, concluziile rezultate în urma analizei nivelului de realizare a indicatorilor de performanță IPA (Procesarea cererilor de contractare, Răspunsuri la solicitările clientului final,
Reluarea furnizării în cazul limitării/întreruperii ca efect al neîndeplinirii obligațiilor de plată,
Informații cu privire la indicatorii de performanță) stabiliți în Standardele de performanță, nu s-au materializat prin introducerea acestora în Rapoartele anuale privind activitatea ANRE aferentă anilor 2015 și 2016.

În ceea ce privește sistemul unitar de raportare al operatorilor economici din sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 5/2013, auditul a remarcat faptul că acesta nu a fost actualizat cu modificările legislative care au intervenit în perioada auditată, fiind
constatate necorelări cu alte metodologii aprobate de ANRE, situație constatată în cazul necorelării cu metodologia de calcul a consumului tehnologic din sistemele de distribuție a gazelor naturale, aprobatăprin O rdinul președintelui ANRE nr.18/2014.

Lipsa unor indicatori de monitorizare a pieței precum și neactualizarea metodologiei de
raportare a operatorilor economici din sectorul gazelor naturale cu modificările legislative, au condus la existența unor neconcordanțe în ceea ce privește informațiile prezentate auditului, respectiv informații referitoare la consumul de gaze naturale către clienții finali, cantitățile de gaze naturale achiziționate de operatorii de distribuție în vederea acoperirii consumului propriu în sistemele de distribuție, consumul propriu, consumul tehnologic, cantitățile de gaze naturale transportate pentru consumul intern.

 

Tariful de distribuție al gazelor naturale

 

Auditul a remarcat faptul că, ulterior aprobării tarifelor de distribuție, ANRE nu a procedat la efectuarea de controale în vederea identificării introducerii în componența bazei activelor reglementate, a imobilizărilor preluate cu titlu gratuit potrivit contractelor de concesiune. Au existat situații în care, societățile de distribuție gaze naturale, în baza contractelor de concesiune, au preluat cu titlu gratuit rețelele de gaze naturale existente într-o anumită zonă (localitate), exemplificând în acest sens contractul de concesiune nr.62/18.08.2015, încheiat între Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri și Distrigaz Sud Rețele SRL, având ca obiect concesionarea servicilui public de distribuție a gazelor naturale în localitatea Crizbav, aparținătoare comunei Crizbav, județul Brașov.

 

Exercitarea de către ANRE a activității de control

Aici, situația se prezintă mai bine. Pentru desfășurarea în condiții de eficiență a pieței de gaze naturale, un aport important îl are activitatea de control desfășurată de ANRE, această activitate fiind desfășurată prin intermediul a 9 Oficii Teritoriale (Arad, Brașov, Cluj, Craiova, Constanța, Galați, Iași, Târgu Mureş și Sibiu) și a unui serviciu care funcționează la nivelul central al autorității de reglementare. Numărul total al personalului angajat în cadrul ANRE cu atribuții de agenți constatatori s-a menținut constant în perioada 2014-2016, acesta variind între 38-40 agenți, acest nivel fiind net inferior raportat la evoluția numărului de titulari de licență din sectorul gazelor naturale, care în perioada 2012-2016 a crescut cu 63,63%, de la 154 licențe în anul 2012, la 252 licențe în anul 2016.

Din analiza evoluției numărului de acțiuni de control efectuate de personalul ANRE în
perioada 2012-2016, în sectorul gazelor naturale, s-a remarcat creșterea numărului de acțiuni de control, de la 313 în anul 2013, la 597 în anul 2016, ceea ce reprezintă o majorare cu cca 91%, ponderea principală deţinând-o acțiunile de control de tip inspecție și verificare.

Raportat la numărul de agenți constatatori, s-a observat o creștere a acțiunilor de
control, de la aproximativ 8 acțiuni/agent constatator în anul 2013, la aproximativ 15 acțiuni/agent constatator în anul 2016. În perioada auditată, pentru neregulile constatate în urma acțiunilor de control efectuate, au fost aplicate un număr de 1.294 sancțiuni contravenționale, prin Procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, fiind aplicate și achitate amenzi în cuantum total de 24,32 milioane lei.

Referitor la sancțiunile contravenționale aplicate urmare a acțiunilor de control efectuate de
personalul ANRE în perioada 2012-2016, s-a remarcat creșterea numărului de sancțiuni
contravenționale aplicate în urma acțiunilor de control desfășurate, respectiv de la 126 sancțiuni în anul 2012, la 497 sancțiuni aplicate în anul 2016. În ceea ce privește tipul de sancțiuni aplicate, ponderea cea mai mare, în perioada auditată, au deținut-o amenzile (52,09%). În anul 2012-2016, au fost înregistrate și soluționate un număr de 4.832 de petiții, formulate de către persoane fizice și juridice beneficiare/solicitante a serviciilor prestate de către operatorii economici din sectorul gazelor naturale.

În ceea ce privește numărul petițiilor în domeniul gazelor naturale înregistrate la ANRE,
s-a remarcat o creștere cu 181% a petițiilor formulate de consumatori, în perioada 2012-2016, respectiv de la 601 petiții în anul 2012, la 1.689 petiții în anul 2016, fapt ce poate semnifica fie creșterea gradului de nemulțumire al consumatorilor față de serviciile prestate de participanții la piață, fie neînțelegerea pe deplin a reglementărilor emise de ANRE.

Ponderea cea mai mare a principalelor probleme semnalate de către consumatori în perioada
2012-2016 se referă la accesul și racordarea la sistemul de distribuție (26,2%), urmată de utilizarea instalațiilor de gaze naturale (22,43%) și alte categorii (sistare furnizare, calitatea gazelor facturare etc.) .Referitor la sancțiunile contravenționale aplicate urmare a acțiunilor de control efectuate de personalul ANRE în perioada 2012-2016, s-a remarcat creșterea numărului de sancțiuni contravenționale aplicate în urma acțiunilor de control desfășurate, respectiv de la 126 sancțiuni în anul 2012, la 497 sancțiuni aplicate în anul 2016. În ceea ce privește tipul de sancțiuni aplicate, ponderea cea mai mare, în perioada auditată, au deținut-o amenzile (52,09%).

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed