Administraţia Naţională Apele Române anunţă, marţi, într-un comunicat de presă, că, având în vedere situaţia hidrologică actuală, cu regim deficitar, a mărit numărul secţiunilor de monitorizare de la nivelul celor 11 bazine hidrografice, de la 80 la 120.
„Dintre acestea, în 33 de secţiuni (adică 26% din totalul celor monitorizate), debitele se află sub cel minim necesar lunii august, iar acestea nu pot asigura simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele aflate pe sectoarele de râuri respective. De aceea, pentru aceste secţiuni, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare”, arată sursa citată.
Conform reprezentanţilor Apele Române, treptele de avertizare sunt stabilite de către fiecare folosinţă/operator de apă, în funcţie de necesităţi. În funcţie de aceste praguri şi de bilanţul debitelor pe sector, se impun treptele de avertizare.
Administraţia Naţională Apele Române îndeamnă în continuare la identificarea şi adoptarea unor practici corecte în direcţia folosirii raţionale a resurselor de apă şi, pe cât posibil, a economisirii acestora.
În prezent, în ţară sunt 696 de localităţi alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă şi din subteran: 291 de localităţi din surse de suprafaţă (din 24 de judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Sibiu, Hunedoara, Alba, Olt, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor); 405 din foraje/fântâni (din 13 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş). Aceasta înseamnă un procent de 20-30 din numărul total al fântânilor de la nivel naţional.
Potrivit sursei citate, cele mai afectate de secetă rămân judeţele din zona Moldovei, în special localităţile mici şi satele unde alimentarea este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.
„Pentru toate celelalte, inclusiv localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă, rezerva de apă este suficientă, chiar dacă se menţine într-un proces de scădere. Astfel, rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,13 miliarde de metri cubi de apă, faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022”, au precizat reprezentanţii Apele Române.
Totodată, în prima jumătate a lunii august, se menţine un coeficient de umplere de peste 70% în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă), adică 71,95%.
Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în scădere – 1.950 mc/s, jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere până la Gruia şi pe sectorul Isaccea-Tulcea şi în creştere pe sectorul Calafat-Galaţi.
Conform prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar şi apoi va fi într-o uşoară scădere, ajungând în 15 august în jurul valorii de 1.900 mc/s.
„La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,75 metri (=75 cm) până la atingerea treptei II, valoare în jurul căreia va rămâne până în 15 august a.c.”, a precizat ANAR.
De asemenea, conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele: Crişul Negru, Mureş, Siret (exceptând râurile din bazinul Bârladului, unde au fost staţionare), cursul Someşului (aval staţia hidrometrică Dej), şi cursul superior al Prutului, unde au fost în scădere. Pe cursul Nerei şi pe cursul mijlociu şi inferior al Timişului, debitele au fost în creştere ca urmare a precipitaţiilor căzute în interval şi propagării.
Debitele medii zilnice se situează, în general, la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80% din normalele lunare, mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele: Tur, Lăpuş, Crasna, Barcău, Crişuri, Arieş, Târnava Mare, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Amaradia, Suceava, Moldova, Bârlad, cursul Tazlăului, cursul superior al Siretului, unii afluenţi din bazinul mijlociu şi inferior al Oltului şi din bazinul superior al Argeşului.