Rusia a ajuns marți la un acord cu Austria pentru repornirea proiectului South Stream.

Cu ocazia vizitei președintelui rus Vladimir Putin în Austria, directorul Gazprom, Alexei Miller, și omologul său de la OMV, Gerhard Roiss, au semnat acordul pentru înființarea unei companii mixte care va construi secțiunea din Austria a conductei South Stream, potrivit Reuters.

Decizia Austriei este surpinzătoare în condițiile în care Bulgaria a anunțat că suspendă orice activitate legată de construcția gazoductului care ar urma să alimenteze Europa cu gaz rusesc, (fără a tranzita Ucraina), la presiunile Uniunii Europene.

Conducerea UE a motivat solicitarea prin faptul că firma din Federația Rusă care trebuia să construiască tronsonul bulgăresc al South Stream este supusă sancțiunilor europene ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia.

Conducta South Stream ar urma să aibă o lungime 2.446 km, pe traseul Rusia via Marea Neagră, până în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Austria. Costul proiectului este estimat la 40 miliarde de dolari,

Acesta nu este singurul proiect al Gazprom pentru transportul hidrocarburilor pe diverse trasee din Europa.

Prin subsidiara sa sârbă, NIS, Gazprom a transmis acum două luni Departamentului pentru Energie din cadrul ministerului român al Economiei propunerea de a construi o conductă de transport pe traseul Pancevo Pitești, ca tronson al conductei Constanța Pancevo.

Motivul pentru care Gazprom este interesată să facă această investiție este că dorește să-și asigure o rută de transport pentru alimentarea rafinăriei pe care o deține în Pancevo și a cărei capacitate de rafinare este comparabilă cu cea a Petromidiei.

„Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP (conducta de transport Constanța Trieste), România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări”, a declarat atunci Corneliu Condrea, directorul Directiei de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie.

In paralel cu investițiile în infrastructura de transport, Gasprom, prin intermediul NIS investește masiv în activitatea de distribuție de carburant în Balcani.

În cazul României, conducerea companiei a declarat că țintește o cotă de piață de 10% până în 2015, ceea ce înseamnă 120 de benzinării.

Tot NIS a licitat și a obținut șase perimetre de explorare și exploatare de hidrocarburi în Transilvania. Deja au anunțat că au gasit petrol lângă Timișoara. Acum se calculează mărimea pungii de țiței.