Cercetările arheologice au fost deschise în contextul proiectului Consiliului Judeţean de a realiza în zonă un mini-port turistic, responsabilul de şantier al sitului Enisala-Palanca, Sorin Ailincăi, apreciind că săpăturile vor afecta o suprafaţă totală de aproape 8.000 de metri pătraţi.
‘Vestigiile sunt foarte spectaculoase. Practic, s-au identificat urme de locuire din perioada eneolitică, urme ale culturii Gumelniţa care datează din mileniul V î. Hr, o aşezare din prima epocă a fierului, cultura Babadag secolul VIII î. Hr. Cele mai recente urme sunt din secolul XIV-XV’, a declarat reprezentantul ICEM, Sorin Ailincăi.
Acesta a mai spus că descoperirile făcute nu pot fi conservate, ele urmând să fie înregistrate prin metode specifice şi puse la dispoziţia cercetătorilor istoriei Dobrogei.
‘Descoperirile de aici sunt contemporane cu cele din situl Taraschina din Delta Dunării, iar studiile ulterioare ne vor ajuta că cunoaştem mai bine evoluţia comunităţilor umane din zonă. Ne vor fi alături specialişti din Bucureşti’, a menţionat cercetătorul Sorin Ailincăi.
Potrivit acestuia, situl este cunoscut din anii 1960, atunci când acolo s-au desfăşurat primele cercetări arheologice, la iniţiativa fostului director al ICEM, cunoscutul istoric Simion Gavrilă. Alte cercetări s-au făcut în anii 1979, 1986 şi 2010, toate fiind prilejuite de diverse investiţii sau pentru înfiinţarea unor amenajări agricole.
Cetatea de la Enisala, monument de arhitectură militară unic în România, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de către autorităţile care controlau la acea vreme rutele comerciale din această zonă, cel mai probabil genovezii. În cazul acestui monument, potrivit ICEM, atrage atenţia ca element arhitectonic deosebit bastionul porţii principale, cu arcadă dublă, de origine orientală, întâlnit frecvent în Evul Mediu şi utilizat de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică. Între 1397 şi 1418, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti, după cucerirea Dobrogei de către otomani, aici fiind instalată o garnizoană militară otomană.