”Sectorul gazelor naturale este caracterizat de numeroase nefuncţionalităţi, de nemulţumiri, de abuzuri, de dezorientare etc. Orice viziune asupra sectorului gazelor naturale trebuie să plece de la necesitatea reconstruirii acestuia, de la 0, pas cu pas, cu plasarea tranzacţiei în centrul viitoarei construcţii a noului sector al gazelor naturale. Viziunea Asociaţiei Energia Inteligentă, asupra renormalizării activităţilor pe piaţa gazelor naturale: Construirea unei pieţe libere, transparentă, lichidă, responsabilă, atent supravegheată, dezvoltând modalităţi de susţinere a clienţilor vulnerabili, unic dispecerizată energetic pentru prevenirea crizelor şi în situaţii de criză, total integrată în Uniunea Energetică Europeană şi promovând dezvoltarea durabilă a resurselor de gaze”, arată asociaţia.
Reprezentanţii asociaţiei consideră că relansarea economică a României trebuie să determine realizarea mai multor acţiuni pe piaţa gazelor, între care faptul că legislaţia primară şi secundară, pentru toate activităţile din piaţa de gaze, trebuie să aibă ca scop dezvoltarea tranzacţionării.
”Transparenţa totală, asupra activităţilor care se desfăşoară în sectorul gazelor naturale (fără a aduce atingere elementelor de confidenţialitate), activităţi, cantităţi, costuri, preţuri, penalităţi etc. Diseminarea detaliată şi continuă a modului de realizare a tranzacţiilor, a realizării activităţii de proiectare, execuţie, exploatare a conductelor nu ca un scop în sine, ci cu unicul scop de a dezvolta piaţa, de a creşte numărul de tranzacţii şi a volumelor tranzacţionate, la creşterea gradului de utilizare a infrastructurii, la determinarea tuturor actorilor din sectorul gazelor naturale să activeze cu scopul de a favoriza tranzacţionarea gazelor; Informatizarea sectorului gazelor naturale, pentru a asigura accesul rapid şi detaliat la informaţii care să susţină tranzacţiile, la dezvoltarea pieţei, la creşterea cererii de gaze, la reducerea costurilor din activităţile conexe”, adaugă ei.
Asociaţia ”Energia inteligentă” cere înfiinţarea unei instituţii pentru soluţionarea litigiilor de pe piaţa de gaze (SAL), ca entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, de interes public, a cărei activitate să fie medierea conflictelor de pe piaţa de gaze.
O altă propunere este introducerea unui set de bune practici (guvernanţă energetică) la nivelul tuturor entităţilor indiferent dacă desfăşoară activităţi de bază, secundare sau conexe din sectorul gazelor naturale, cu scopul dezvoltării tranzacţiilor, creşterii concurenţei şi integrităţii pe piaţa de gaze.
”Infrastructura (de producţie, transport, distribuţie etc.) trebuie astfel proiectată, construită, regândită, exploatată cu scopul de a satisface orice tip de tranzacţie, de a răspunde cerinţelor pieţei în mod eficient şi eficace, de a nu mai fi o ‘piatră de gâtul ofertei’, de a nu mai consuma inutil valoarea intrinsecă a gazelor naturale”, precizează asociaţia.
Aceasta propune totodată definirea unei entităţi (Autoritatea Naţională de Dispecerizare şi Securitate Energetică) care să aibă acces legal la toate datele din sectorul energetic, sub obligaţia de confidenţialitate şi care să prevină situaţiile de criză/urgenţă prin analiza în ansamblu a problemelor energetice (gaz, ţiţei, electricitate, cărbune), transmiţând avertizările corespunzătoare şi care să aibă competenţe să intervină în situaţii de criză în vederea dispecerizării corespunzătoare a surselor disponibile (a tuturor formelor de energie în mod unitar) pentru depăşirea corespunzătoare a acestora.
”România s-a scufundat continuu în ultimii 30 de ani, ajungând la punctul în care s-au atins şi chiar depăşit multe limite critice. Sectorul gazelor se confruntă în general cu aceleaşi probleme cu care se confruntă întreaga societate. Ceea ce se greşeşte şi se continuă să se greşească este desconsiderarea unităţii fundamentale al acestui sector – oamenii (consumatori, angajaţi ai Ministerului Energiei, ai ANRE, ai operatorilor, furnizorilor, consumatorilor, proiectanţilor, constructorilor). Un element neînţeles încă în România este legat de faptul că orice creştere de preţ determină scăderea cererii de gaze pe piaţă. Astfel, o creştere a preţului final al gazelor în România cu cca. 100 dolari/1.000 mc a condus la scăderea consumului de gaze în România cu circa 5 miliarde mc. Sunt consumatori care se găsesc în situaţia imposibilităţii plăţii gazelor şi se închid, comută pe un alt combustibil sau recurg unori la soluţii extereme în afara legii: furtul de gaze naturale. În unele cazuri, consumatorii iau măsuri corecte de eficientizare a consumului”, menţionează asociaţia.
Potrivit acesteia, conform teoriei, separarea activităţilor din sectorul gazelor naturale din ultimii ani, ar fi trebuit să determine specializarea persoanelor şi a societăţilor pe un domeniu îngust de activitate, determinând creşterea substanţială a profesionalismului.
”Concurenţa pe acelaşi sector de activitate stimulează inovativitatea şi face ca preţurile pentru serviciile oferite să fie inferioare. Această teorie nu s-a întâlnit cu practica în sectorul gazelor din România. Cererea mare de servicii în sectorul gazelor naturale, efortul redus – intelectual şi fizic – de a activa în sectorul gazelor, preţurile ridicate ale serviciilor au determinat creşterea rapidă a numărului firmelor care au ajuns să lucreze în sectorul gazelor naturale, dar au determinat şi antrenarea de persoane din diverse alte domenii care şi-au încetat sau restrâns activitatea, fără pregătire teoretică şi experienţă în domeniul gazelor naturale. Astfel, s-a ajuns ca mii de firme să se autorizeze şi licenţieze în sectorul gazelor naturale, reunind persoane neexperimentate în această activitate”, adaugă specialiştii.
