”Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) se arată extrem de intrigată de actuala decizie a Guvernului României privind eliminarea acordării voucherelor de turism pentru 2021. ANAT a susţinut public oportunitatea introducerii voucherelor / tichetelor de vacanţă încă din 2005. Tări cu tradiţie turistică, precum Elveţia şi Franţa, acordă vouchere de vacanţă de zeci de ani iar altele (ex. Cehia) au anunţat că doresc să implementeze un astfel de program pentru revigorarea turismului intern şi refacerea forţei de muncă”, a transmis, miercuri, ANAT, printr-un comunicat de presă.
ANAT afirmă că Guvernul a promis, la fialul lunii decembrie, că acest program va continua.
”Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 226 din 30 decembrie 2020, actualul Guvern a consfinţit continuarea acordării voucherelor de vacanţă, considerând că sunt extrem de utile pentru turism. Industria turismului – deci o parte a mediului privat din România – şi-a făcut planuri şi proiecţii în acest sens. Ca de obicei, în România legislaţia se schimbă peste noapte şi nu există coerenţă”, a mai precizat Asociaţia.
Operatorii din turism citează din textul Ordonanţei, unde Guvernul scria că ”măsura de acordare a voucherelor de vacanţă în valoare de 1.450 lei, (…..) s-a dovedit a fi o măsură cu efecte benefice asupra industriei turismului din România, încurajând un număr de circa un milion de salariaţi români din cadrul instituţiilor publice să îşi petreacă concediile în ţară şi, totodată, a atenuat o parte din efectele negative ale pandemiei de COVID-19 asupra sectorului turistic”.
De asemenea, ANAT susţine că voucherele aduc plus valoare, sprijină turismul românesc şi implicit economia românească.
”Voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming. Dacă o parte din turismul românesc intră în faliment, cum şi cu ce mai putem primi, pe viitor, turiştii străini? Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câştiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale ţării noastre”, a precizat ANAT, precizând că, în 2019 şi primele luni din 2020 au fost emise 2,77 miliarde lei, fiind consumate 2,15 miliarde lei.
Potrivit ANAT, voucherele de vacanţă au un impact pozitiv impact pozitiv asupra cifrei de afaceri, profitabilităţii, ratei investiţiilor, productivităţii, ocupării, eficienţei şi a valorii adăugate.
”De asemenea, voucherele asigură creşterea încasărilor bugetare prin: veniturile fiscale aferente activităţii economice şi locurilor de muncă generate, care depăşesc facilităţile fiscale; reducerea economiei subterane prin descurajarea muncii la negru şi reducerea evaziunii fiscale; reducerea cheltuielilor aferente serviciilor de asistenţă socială, şomaj şi asistenţă medicală prin îmbunătăţirea stării de sănătate a beneficiarilor. Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă”, se mai arată în comunicat.
Potrivit documentului, voucherele de vacanţă au determinat autorizarea, deci fiscalizatea a circa 3.000 de structuri de cazare – pensiuni, vile, apartamente, iar prin eliminarea lor ”există riscul ca unele structuri de cazare să se reîntoarcă la ”turismul la negru”, bugetul de stat urmând să piardă sume consistente.”.
”La ora actuală, 90% dintre vouchere sunt acordate de companiile şi instituţiile bugetare iar 10% de către companiile private, care au şi ele dreptul de a acorda astfel de vouchere. Pe de altă parte, voucherele sprijină mediul privat, deoarece peste 95% dintre furnizorii de turism aparţin mediului privat. Pentru angajaţi, voucherele de vacanţă asigură: creşterea venitului disponibil şi a nivelului de trai; îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică; creşterea productivităţii şi disciplinei muncii; creşterea calităţii vieţii prin diversificarea bugetului de consum precum şi dezvoltarea culturii unei alimentaţii sănătoase. Pentru angajatori, ele asigură: reducerea costului forţei de muncă; îmbunătăţirea productivităţii muncii şi reducerea absenteismului; creşterea motivării şi loialităţii salariaţilor; creşterea retenţiei de personal; creşterea responsabilităţii sociale faţă de angajat”, se mai arată în document.