În cadrul CAG, preşedinţia belgiană în exerciţiu va face o prezentare a programului său de lucru pentru semestrul în curs. De asemenea, şefii diplomaţiei vor lua în discuţie pregătirea lucrărilor Consiliului European extraordinar din 16 septembrie 2010, care va avea ca principale teme de dezbatere relaţiile UE cu partenerii strategici şi politicile economice.
Un alt punct important al lucrărilor CAG îl reprezintă adoptarea deciziei privind organizarea şi funcţionarea Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), aceasta constituind un pas important în operaţionalizarea Serviciului până la sfârşitul acestui an.
Pe agenda CAG se mai află formalizarea deciziei de deschidere a negocierilor pentru aderarea Islandei la UE, precum şi examinarea succintă a implementării hotărârilor Consiliului European din 17 iunie 2010.
Reuniunea CAE va include teme de actualitate ale agendei internaţionale, precum situaţia din Sudan şi implicarea UE în perspectiva referendumului privind autodeterminarea Sudanului de Sud, adoptarea de sancţiuni suplimentare împotriva Iranului, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu şi analiza rolului UE în Gaza în plan politic şi operaţional, evaluarea progreselor în relaţia UE – Georgia, examinarea prezenţei UE în Bosnia şi Herţegovina, pregătirea Summit-ului UE-Africa din noiembrie.
Agenda CAE va include şi subiectul Kosovo, miniştrii urmând să abordeze reacţia UE după publicarea avizului consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a Kosovo.
De asemenea, miniştrii vor lua în discuţie stadiul relaţiilor cu India şi Brazilia, în contextul mai larg al procesului de reevaluare a relaţiilor UE cu partenerii săi strategici, precum şi dialogul politic UE – Cuba.
Curtea Internaţională de Justiţie, instanţă a ONU, a anunţat joi că declararea independenţei Kosovo, la 17 februarie 2008, nu a încălcat dreptul internaţional, un aviz care, deşi consultativ, dă o lovitură Serbiei, şi ar putea încuraja mişcările separatiste.
Independenţa Kosovo a fost recunoscută de 69 de state dintre cele 192 ale ONU. Printre ele se numără SUA şi cea mai mare parte a membrilor UE. Singurele excepţii în Uniunea Europeană sunt România, Spania, Slovacia, Grecia şi Cipru. Lor li se alătură, pe plan internaţional, doi actori importanţi – Rusia şi China, membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU.