Băncile în 2009: credite neperformante, exces de prudenţă, câştiguri mai mici

0
Băncile în 2009: credite neperformante, exces de prudenţă, câştiguri mai mici

Calculele realizate de Business Standard arată că băncile ar putea obţine, în 2009, câştiguri de peste 185 milioane de euro numai din diferenţa de dobânzi pentru banii luaţi de la BNR şi împrumutaţi Ministerului Finanţelor. Însă pentru ca acţionarii să fi fost mulţumiţi, băncile locale ar fi trebuit să încheie primele trei trimestre ale anului cu un profit de 905 milioane de lei, cu 225 milioane de lei mai mult decât rezultatul raportat la finele lunii septembrie, potrivit analizei ratei rentabilităţii financiare (ROE). Băncile au încercat să atenueze pierderile de câştig prin redimensionarea reţelelor, extinse agresiv în ultimii ani, şi a necesarului de personal. În primele nouă luni ale anului, din sistemul bancar au ieşit 3.160 de angajaţi, iar băncile au închis 88 de unităţi.

Începutul anului a adus şi prima grevă

Federaţia Sindicatelor Independente din BCR anunţa, la începutul acestui an, declanşarea unei greve generale pe termen nelimitat. Angajaţii celei mai mari bănci din România erau nemulţumiţi de majorarea salarială, pe care conducerea instituţiei o acordase pentru 2009. Salariaţii BCR au renunţat la grevă în ianuarie, dar reprezentanţii sindicali au continuat negocierile cu managementul băncii. Rezultatul a fost că în martie BCR a anunţat că va menţine numărul de angajaţi la acelaşi nivel în 2009 şi că va majora salariile, însă cu valori sub 10%.

Reducerea rezervelor minime obligatorii

În februarie Consiliul de Administraţie al băncii centrale a redus dobânda-cheie de la 9% la 8,5% pe an, însă a surprins piaţa prin scăderea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută la 30%, ceea ce a pus la dispoziţia băncilor noi lichidităţi.

În urma deciziei de atunci, dobânda de politică monetară revenea la nivelul în vigoare în perioada ianuarie-februarie 2008, când BNR era, însă, într-un ciclu de înăsprire a politicii monetare. La jumătatea lunii noiembrie Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, într-o şedinţă-surpriză, să coboare rezervele minime obligatorii la pasivele în valută ale băncilor de la 30% la 25%. Decizia a fost argumentată prin “amânarea intrărilor programate de fonduri externe”.

Un nou şef, la EximBank

La finele lunii februarie, Ionuţ Costea, bancherul care a condus operaţiunile Emporiki Bank şi ale Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, devenea preşedinte al băncii de stat EximBank. Acţionarul majoritar al băncii, AVAS, a schimbat atunci şase dintre cei şapte membri ai Consiliului de Administraţie al băncii.

Băncile au nevoie de recapitalizări

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea la începutul acestui an că băncile au nevoie de majorări importante de capital. Potrivit guvernatorului, în urma testelor de stres, băncile aveau nevoie de infuzii de capital de un miliard de euro. Anunţul guvernatorului BNR venea în condiţiile în care rezultatele testelor de stres au arătat că nicio bancă nu avea rata solvabilităţii sub 8%. Testele de stres au luat în calcul diverse scenarii economice pentru anii 2009 şi 2010 şi au evaluat necesarul de capital suplimentar raportat la indicatorii de la finele lui 2008. De la începutul acestui an o serie de bănci şi-au majorat deja capitalul, inclusiv prin încorporarea profiturilor obţinute în 2008.

Surse din piaţa bancară au declarat pentru Business Standard că mai multe bănci din România trebuie să îşi majoreze capitalul cu câteva sute de milioane de euro, astfel încât gradul de solvabilitate să treacă peste pragul de 10%, deoarece unii jucători cădeau sub pragul minim admis, de 8%. La jumătatea lunii noiembrie prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, Florin Georgescu, spunea că în ultimul an majorările de capital din sistemul bancar au totalizat 468 milioane de euro. Din această sumă, 225 milioane de euro reprezintă doar aporturile de capital din ultimele şase luni. În a doua jumătate a lunii mai, nouă mari bănci străine cu afaceri în România – Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank – s-au angajat la Bruxelles să menţină expunerea pe România la nivelul de la sfârşitul lunii martie 2009.

Totuşi, datele Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI) aveau să arate în octombrie că expunerea băncilor străine faţă de România a scăzut cu peste două miliarde de euro în intervalul 31 martie-30 iunie 2009, la 84,19 miliarde de euro, la valori exprimate în monedă europeană.
În cadrul unei întâlniri ce a avut loc în septembrie, între cele nouă mari grupuri financiare şi reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Naţionale a României (BNR), băncile au solicitat reducerea expunerii pe România faţă de data de referinţă stabilită, respectiv 31 martie 2009. Acestea au motivat că oportunităţile de investiţii sunt reduse şi nu permit utilizarea lichidităţilor la nivel optim.

Luna trecută, cele nouă mari grupuri bancare străine prezente în România s-au angajat din nou în faţa FMI şi BNR să-şi menţină expunerea locală însă au cerut instrumente adecvate de investiţii.

Programul Prima Casă

Programul guvernamental Prima Casă a fost lansat în vara acestui an. Beneficiarii programului sunt persoane fizice care nu deţin o locuinţă, şi nici nu au în derulare un credit ipotecar.

Durata maximă a unui credit contractat prin Prima Casă este de 30 de ani, iar contractul de împrumut nu trebuie să conţină clauze care să permită modificarea unilaterală de către bancă.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijloci (FNGCIMM) înregistra, la sfârşitul lunii octombrie, peste 8.300 de solicitări de garantare şi soluţionase peste 8.000 de dosare.

RBS România este scoasă la vânzare

Peter Weiss, preşedintele RBS România, spunea la finele lunii aprilie că vânzarea RBS România se va finaliza, cel mai probabil, în a doua parte a acestui an, dar dacă preţul oferit nu va fi satisfăcător, procesul ar putea fi amânat.

ABN Amro România îşi schimbase denumirea în Royal Bank of Scotland (RBS) din 15 octombrie 2008, după ce banca olandeză ABN Amro a fost achiziţionată în octombrie 2007 de consorţiul format din Royal Bank of Scotland, Fortis şi Santander pentru aproximativ 70 miliarde de euro.

Grupul RBS a afişat la sfârşitul lunii februarie pierderi nete de 24,1 miliarde de lire sterline (34,3 miliarde de dolari) pentru 2008, ce au marcat cele mai puternice pierderi din istoria corporatistă britanică.

Deutsche Bank vrea să intre în România

Deutsche Bank anunţa la finele lunii octombrie că intenţionează să intre pe piaţa din România în 2010, pe segmentul clienţilor corporate, prin deschiderea unei filiale sau sucursale bancare. Directorul Deutsche Bank pentru Germania şi membru al boardului executiv, Juergen Fitschen, a spus că banca nu va intra pe piaţa românească printr-o achiziţie, deşi a arătat că nu exclude preluările în cazul în care vor exista
active bancare disponibile la preţuri accesibile. Fitschen a subliniat că Deutsche Bank este deschisă posibilităţilor de achiziţie, pentru a-şi consolida afacerile pe segmentul corporate.

Schimbări în Consiliul de Administraţie al BNR

BNR şi-a schimbat Consiliul de Administraţie în octombrie, iar surpriza a fost numirea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, pentru postul de viceguvernator.

De asemenea, guvernatorul Mugur Isărescu şi viceguvernatorul Cristian Popa au primit în unanimitate aviz favorabil pentru un nou mandat la conducerea BNR. Mugur Isărescu a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind guvernatorul care a stat cel mai mult la conducerea unei bănci centrale, după ce a primit primul mandat în 1990.

Isărescu a coordonat timp de 19 ani politicile economice ale României şi este considerat de unii analişti ca fiind premierul “ascuns” al ţării. De asemenea, o mare parte dintre specialişti consideră că echipa condusă de Isărescu, în cadrul BNR, a salvat România de la un colaps asemănător celui din Bulgaria, după ce a crescut rezervele naţionale de aur şi euro, a temperat inflaţia şi a introdus leul nou.

Predare de ştafetă la BRD-GSG

Preşedintele BRD, Patrick Gelin, va fi înlocuit, de la 1 ianuarie 2010, de Guy Poupet, numit de francezii de la Société Générale, care deţin pachetul majoritar al băncii din România. Anunţul a fost făcut în noiembrie. Gelin a preluat conducerea BRD de la Bogdan Baltazar, în anul 2004. Într-un interviu acordat Business Standard acesta spunea că riscul şi creditele neperformante reprezintă o parte destul de importantă dintre activele sistemului bancar. Pe termen mediu, după ieşirea din criză, Gelin consideră că sistemul bancar local va intra într-o fază de consolidare, la finele căreia vor mai rămâne pe piaţă doar cinci-şase bănci universale şi câteva instituţii de credit de nişă.

“Această ţară are un potenţial de dezvoltare considerabil. Nu este doar opinia mea, ci şi a altor şefi de mari companii internaţionale. Toată lumea este optimistă pe termen lung şi crede că, într-un orizont de cinci-zece ani, România se va integra în mod progresiv în Uniunea Europeană, iar lucrurile se vor schimba în toate domeniile. Dar să nu uităm de slăbiciunea României, ce rezultă din capacitatea administrativă şi din instabilitatea politică, factori care întârzie dezvoltarea ţării. Riscul pentru România este cel al întârzierii. Adică ratarea anului 2010 ca moment al ieşirii din criză şi amânarea acestuia pentru 2011 sau 2012”, spunea Gelin.

Tranzacţia anului

Bank of Cyprus, cel mai mare grup financiar cipriot după active, a surprins recent piaţa de capital şi cea bancară, după ce a anunţat achiziţia unui pachet de 9,7% din titlurile Băncii Transilvania, prin intermediul mai multor tranzacţii realizate pe Bursa de Valori Bucureşti, în valoare totală de 58 milioane de euro.

Grupul cipriot a devenit astfel cel de-al doilea acţionar al Băncii Transilvania, după BERD, care are o participaţie de aproape 15%. Preţul plătit de Bank of Cyprus evaluează Banca Transilvania la aproape 600 milioane de euro.

Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, a spus că fondatorii băncii nu negociază în prezent cu nimeni vânzarea băncii. Investitorii aşteaptă de mai mult timp vânzarea Băncii Transilvania către un grup financiar internaţional. În prima parte a acestui an, speculaţiile pe această temă s-au înteţit după ce un grup de acţionari români ai băncii ceruse eliminarea pragului de 5%, care limita deţinerile în cadrul băncii.