Problemele Deutsche au atras aten­ţia asupra întregului sistem bancar ger­man unde, după cum scrie The Wall Street Journal, sunt prea multe bănci care se bat pentru acelaşi teritoriu.

În Italia, creditele cu cea mai mare toxicitate au crescut cu 0,8% în august, în ritm anualizat, la 200,106 miliarde de euro. Este vorba de credite cu debitori consideraţi insolvenţi, potrivit Market­Watch. Creşterea reflectă în special problema avansului economic slab al Italiei după trei ani de recesiune, scrie ZF.

Tot în Italia, banca franceză BNP Paribas ar intenţiona să-şi micşoreze până în 2020 cu 5% personalul de acolo şi să închidă peste 10% din unităţi, au spus pentru Reuters două surse sindicale. Banca încearcă să-şi readucă subsidiara pe profit. Alte reduceri de cheltuieli ar putea fi obţinute prin diminuarea cu 30% a stimulentelor monetare acordate angajaţilor timp de patru ani şi prin micşorarea programului de lucru şi implicit a remuneraţiilor.

Revenind la Deutsche Bank, instituţia financiară implementează la nivelul întregii companii un program de îngheţare a angajărilor în condiţiile în care CEO-ul John Cryan încearcă să diminueze costurile şi să recapete încrederea investitorilor, scrie Bloom­berg, care citează surse apropiate situaţiei. Sursele au spus că programul a fost pus în aplicare de miercuri şi priveşte toate diviziile cu excepţia unor funcţii de control. Prăbuşirea cotaţiilor acţiunilor a erodat anul acesta aproape jumătate din valoarea Deutsche Bank. De când a preluat conducerea, în 2015, Cryan a suspendat plata dividendelor şi a bonusurilor pentru managerii de top, a redus expunerea băncii la activele riscante şi a eliminat 9.000 de locuri de muncă.

Deutsche Bank este ameninţată în SUA cu o amendă record de 14 mi­liarde de dolari din cauza unor nereguli în vânzarea unor instrumente financiare complexe înainte de marea criză.

Banca a fost penalizată în SUA zi­lele trecute cu încă o amendă, de 9,5 mi­lioane de dolari, pentru că nu a protejat informaţii nonpublice adunate de echipele sale de cercetare şi pentru pu­blicarea unui raport de cercetare nepotrivit, notează Reuters.

Nici alte bănci germane nu au motive să petreacă. Commerzbank a anunţat planuri pentru reducerea cu 20% a personalului şi pentru micşorarea operaţiunilor. Alte bănci mari au fost afectate de dificultăţile prin care trece industria globală a transportului naval. Iar dobânzile extrem de mici ale Băncii Cen­trale Europene sufocă veniturile arma-tei de bănci de economii locale şi de cooperative bancare.

În timp ce bănci din alte state, cum ar fi Italia, trebuie să facă faţă provocării creditelor toxice, la băncile germane pro­blema ţine mai mult de structură: sunt prea multe şi se luptă pentru ace­leaşi teritorii, confruntându-se cu presiuni inegale pentru satisfacerea acţionarilor şi cu obstacole politice care fac restructurările dificile.

Pe lângă băncile mari, cotate la burse, peisajul de retail banking din Ger­mania este presărat cu bănci publice de economii (Sparkassen) şi coope­ra­tive bancare (Volksbanken sau Raiffei-sen­banken).

Băncile de clearing pentru Sparkassen, numite Landesbanken (în traducere bănci de stat), sunt mult mai mari. Banca de clearing pentru Volks­banken şi Raiffeisenbanken este DZ Bank. Un sistem atât de fragmentat era mult mai comun în Europa în urmă cu câteva decenii, dar reformele din alte ţări au permis diferitelor tipuri de bănci să fuzioneze, ceea ce este dificil de făcut în Germania din cauze politice. Limitări le­gale previn ca băncile Sparkassen să fie preluate de bănci private mai mari cum ar fi Commerzbank şi Deutsche Bank.

Experţii spun că Germania pur şi simplu are mai multe bănci decât are nevoie. Datele de la BCE arată că în 2014 Germania avea cel mai redus raport populaţie/bănci din rândul economiilor mari din zona euro, cu 45.552 de rezidenţi la o instituţie de credit. În Spania, spre exemplu, numărul este de 205.593 de persoane.

Consolidările sunt dificile şi pentru că mulţi oameni sunt legaţi strâns de băncile de economii. “În actualul haos, băncile de economii pot fi mai de încredere decât cele private”, explică Beate Reszat, blogger financiar.

Băncile Sparkassen sunt o forţă atât ca număr cât şi ca putere politică. În Germania funcţionează puţin peste 400 de astfel de instituţii, care au circa 234.000 de angajaţi şi 44 de milioane de conturi de economii. Aceste băncii sunt unii dintre cei mai gălăgioşi critici ai politicilor de dobânzi mici ale BCE în condiţiile în care sunt puternic dependente de marjele dobânzilor. Datele oficiale arată că profiturile din dobânzi ale Sparkassen s-au redus cu 37% între 2008 şi 2015. În ceea ce priveşte Landesbanken, câştigul net din dobânzi a scăzut cu 22% din 2011.

De semenea, băncile germane au fost afectate şi de criza din ultimii ani din industria mondială a transportului naval. Nordbank, din Hamburg, era în 2008 cel mai mare furnizor din lume de credite pentru transport naval. Norddeutsche Landesbank Girozentrale, Bremer Landesbank, Deutsche Bank şi Commerzbank sunt şi ele jucători de top pe această piaţă, unde multe credite au devenit neperformante.