Corpul de control al prim-ministrului a finalizat o acțiune de control la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), care a vizat perioada 01.01.2017 – 31.10.2019, și a descoperit cu această ocazie mai multe deficiențe/nereguli, în ceea ce privește:
activitatea de emitere/ retragere a avizelor, licențelor de concesiune minieră și a permiselor de exploatare;
– evidența redevențelor și taxelor miniere datorate și achitate de către titularii de licențe petroliere, respectiv de titularii de licențe/permise miniere;
– determinarea și încasarea unei redevențe, reprezentând o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul național de transport al petrolului, precum și din operațiunile petroliere efectuate prin terminale petroliere, altele decât cele aflate în proprietate publică a statului, având consecințe în ceea ce privește prejudicierea bugetului de stat;
– o evidentă incoerență la nivelul actelor decizionale ale Agenției, coroborate cu posibile conflicte de interese, cu consecințe privind gestionarea resurselor umane și financiare;
– organizarea și funcționarea Compartimentelor de Inspecție Teritorială, cu consecințe directe în ceea ce privește controlul activității titularilor de licențe petroliere și de licențe/permise miniere.
ANRM funcționează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Prim-ministrului, printr-un consilier de stat, fiind autoritatea competentă abilitată să aplice dispoziţiile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
ANRM este condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a Prim-ministrului Guvernului României, iar finanțarea acesteia se realizează, integral, de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, președintele Agenției având calitatea de ordonator terțiar de credite.
Obiectivele controlului au constat în verificarea respectării prevederilor legale privitoare la organizarea și funcționarea ANRM, la activitatea de emitere a avizelor, a licențelor de concesiune minieră și a permiselor de exploatare, la modul privind stabilirea și încasarea redevențelor, taxelor și tarifelor, precum și la cel aferent atribuirii și derulării contractelor la nivelul entității.
Raportul privind controlul efectuat la Agenția Națională pentru Resurse Minerale a fost finalizat la data de 24.06.2020 și transmis, spre valorificare/informare către Prim-Ministrul Guvernului României, Secretariatul General al Guvernului, Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Agenția Națională de Integritate, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, precum și către unitatea de parchet competentă.
Cu privire la respectarea prevederilor legale și a normelor interne privind
organizarea și funcționarea entității
Din analiza structurii organizatorice a ANRM, s-a reliefat o subdimensionare a resurselor umane alocate celor 19 Compartimentelor de Inspecție Teritorială (CIT), respectiv 34 angajați, reprezentând 30,63% din totalul personalului instituției, în raport cu 77 persoane din cadrul sediului central al Agenției, reprezentând un procent de 69,37%, în condițiile în care activitatea desfășurată la nivelul subunităților înregistrează un volum însemnat și necesită o pregătire profesională specifică, existând compartimente unde activează o singură persoană pe raza de competență a unui județ sau chiar a unei regiuni.
Spațiile în care funcționează CIT-urile sunt închiriate de ANRM și reprezintă locații utilizate de operatori sau sunt amplasate în sediile sociale ale acestora, situație care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor de serviciu de către inspectorii teritoriali.
Atribuțiile referitoare la constatarea și sancționarea contravențiilor din domeniul minier au fost stabilite în mod neunitar și insuficient de clar pentru cele trei direcții din
cadrul Agenției, respectiv Direcția Generală Gestionare Evaluare și Concesionare Resurse/Rezerve Minerale Integrare Europeană, Direcția Generală Inspecție și Supraveghere Teritorială a Activităților Miniere și a Operațiunilor Petroliere, Direcția Generală Gestionare Evaluare și Concesionare Resurse/Rezerve de Petrol, ceea ce generează disfuncții cu reflexie în funcționarea activității de supraveghere și control a operațiunilor petroliere/miniere.
Referitor la atribuția ANRM prevăzută la art. 2 lit. n) din HG nr. 1419/2009, cu modificările și completările ulterioare, s-a constatat neactualizarea Cadastrului minier, Cărții miniere și Cărții petroliere. Astfel, evidența resurselor minerale a rămas la nivelul anului 2011 și ultima mișcare a resurselor/rezervelor de petrol a fost efectuată la data de 31.12.2018. Această situație de fapt poate genera incertitudine la momentul încheierii licențelor/acordurilor petroliere cu privire la situația reală a perimetrelor concesionate, și, implicit, apariția de litigii ulterior încheierii acestor contracte.
În cazul unor decizii manageriale de la nivelul ANRM, s-au evidențiat o serie de deficiențe și o evidentă incoerență la nivelul actelor decizionale ale Agenției, coroborate cu posibile conflicte de interese, cu consecințe privind gestionarea resurselor umane și financiare și, pe cale de consecință, la nivelul desfășurării activității ANRM în ansamblul ei, sens în care CCPM va transmite către Agenția Națională de Integritate constatările incidente sferei de competență ale acestei instituții.
Cu privire la respectarea prevederilor legale privind activitatea de emitere a avizelor, licențelor de concesiune minieră și a permiselor de exploatare
La nivelul ANRM, nu a existat o preocupare evidentă cu privire la aprobarea licențelor de exploatare, prin hotărâre a Guvernului, în sensul că au fost inițiate procedurile prevăzute de cadrul legal în vigoare în vederea aprobării acestora doar pentru 16 licențe din numărul total de 446 licențe neaprobate, astfel, nefiind respectate prevederile art. 55 alin. (1) lit. o) și ale art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, titularii de licențe de exploatare neintrate în vigoare pot desfășura operațiuni miniere în baza programelor anuale de exploatare şi/sau cercetare, avizate de ANRM, existând riscul ca exploatarea zăcămintelor să fie finalizată fără ca aceste licențe să fi intrat în vigoare.
Din numărul total de 446 licențe de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare care nu erau intrate în vigoare, titularii a 97 de licențe desfășurau activitatea de exploatare a resurselor pe baza de permis de exploatare, în temeiul art. 28 alin. (1) și alin. (2), sau al art. 17 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, pentru care datorau taxa aferentă activității miniere. Pentru celelalte 349 de licențe care nu au intrat în vigoare, titularii acestora nu aveau obligația legală de plată a taxei pentru activitatea de exploatare minieră, aceasta urmând a fi datorată ulterior aprobării licenței prin hotărâre de Guvern. Teoretic, titularii acestor licențe nu desfășoară activități de exploatare minieră și, în consecință, nu plătesc taxele și redevențele aferente licențelor.
Prin urmare, rezultă în mod evident necesitatea ca ANRM să depună diligențe în
cadrul procesului de întocmire a proiectelor de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea
licențelor de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare,
încheiate la nivelul Agenției, astfel încât acestea să genereze în sarcina titularilor obligații
de plată (taxe pentru activitatea minieră și redevențe pentru resursele miniere exploatate)
și, implicit, încasarea cuantumului acestora la bugetul de stat.
În perioada analizată, au fost inițiate și finalizate procedurile de aprobare prin hotărâre a Guvernului a unui număr de 68 de acorduri petroliere. Totodată, la nivelul Agenției, au fost încheiate un număr de 21 de acte adiționale la acordurile petroliere, precum și 42 de transferuri de drepturi dobândite și obligații asumate prin acorduri petroliere, acestea fiind aprobate doar prin ordin al președintelui ANRM.
Cu privire la cererile formulate de operatorii economici având ca obiect acordarea dreptului de exploatare minieră, din verificările efectuate, prin sondaj, s-a constatat faptul că, unele solicitări au fost soluționate cu întârziere, în sensul că, deși agenții economici îndeplineau toate condițiile legale, deciziile emise de ANRM în acest sens au trenat, constatându-se cazuri în care licențele de exploatare au fost semnate și după 19 luni, respectiv 10 luni. Astfel, nu au fost respectate prevederile art. 18 alin. (2) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Referitor la Licența de concesiune pentru exploatare nr. 54/1999 privind exploatarea resurselor de apă minerală, din perimetrul situat în comuna Bodoc, județul Covasna, s-a constatat că, în intervalul 01.08.2016 – 31.12.2018, titularul licenței menționate a sistat exploatarea apelor minerale fără avizul ANRM, deși a solicitat sistarea activității de exploatare în două rânduri, iar ANRM nu a dat curs/nu a formulat niciun răspuns la aceste solicitări. Având în vedere faptul că activitatea a fost sistată și pe parcursul anului 2019, rezultă că apele minerale din perimetrul anterior menționat nu au fost exploatate timp de aproximativ 4 ani. Pe cale de consecință, Statul Român a încasat venituri doar din taxele aferente (în cuantum mult mai mic decât redevențele miniere), nu și din redevențele miniere.
Conform prevederilor art. 25 și art. 28 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, „în limitele unui perimetru de explorare/exploatare, autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului”, iar „Rocile utilizabile în construcţii şi acumulările de turbă pot fi extrase de către persoane fizice sau juridice în cantităţi determinate, pe termen de până la un an şi pe bază de permis de exploatare emis de autoritatea competentă. Permisul se eliberează primului solicitant”. De asemenea, conform prevederilor art. 28 alin. (2) din actul normativ anterior menționat, „pentru exploatările de nisipuri şi pietrişuri din albiile minore ale râurilor permisele de exploatare se eliberează după obţinerea avizelor prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul gospodăririi apelor”. În perioada analizată (2017-2019), la nivelul ANRM, au fost aprobate un număr de 1.854 de premise de exploatare. Din analiza documentelor, s-au evidențiat disfuncționalități cu privire la modul de emitere a unor permise de exploatare, astfel:
– ANRM a acordat unui operator economic două permise de exploatare (din care unul a fost eliberat și înregistrat în două variante, deși ambele vizau același obiect) cu nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 10 alin. (1) din Instrucţiunea privind eliberarea permiselor de exploatare, aprobată prin Ordinul ANRM nr. 94/2009, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că nu a fost obținut avizul privind protecția mediului.
– Cu ocazia unor controale de specialitate efectuate de comisarii Gărzii Naționale de Mediu și de organele de poliție, s-a constatat că agentul economic executa lucrări de exploatare, fără a deține acest drept, justificându-și activitatea prin prezentarea actului eliberat de către ANRM, cu titlu de permis de exploatare. Această situație de fapt nu s-a regăsit ca fiind constatată și de reprezentanții ANRM, ceea ce relevă faptul că aceștia șiau îndeplinit în mod defectuos atribuțiile legale privind efectuarea verificărilor în teren.
Având în vedere faptul că acest document (emis de ANRM și utilizat de operatorul economic) nu întrunește condițiile de fond și formă ale unui permis de exploatare, și, implicit, nu produce efecte în sensul acordării dreptului de exploatare, și ținând cont de prevederile art. 57 alin. (2) și art. 59 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, CCPM va sesiza unitatea de parchet competentă în vederea administrării tuturor elementelor de fapt care servesc la soluționarea temeinică și justă a speței.
Pe de altă parte, societatea figura în evidențele ANRM cu restanțe privind redevența datorată cu privire la care reprezentanții Agenției nu au întreprins demersuri pentru recuperarea acesteia.
Au fost identificate situații în care permisele de exploatare au fost acordate cu încălcarea prevederilor art. 15 din Ordinul ANRM nr. 94/30.04.2009, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că, cererile depuse de operatorii economici au fost soluționate cu nerespectarea termenului legal de 30 de zile, acesta fiind depășit cu până la 181 de zile.
Verificarea respectării prevederilor legale privind stabilirea și încasarea redevențelor, taxelor și tarifelor
La nivelul ANRM, nu există o evidență certă privind redevențele datorate și achitate de către titularii de acorduri petroliere, și nici în ceea ce privește redevențele/taxele miniere datorate și achitate de către titularii de licențe/permise, precum și a sumelor restante.
ANRM nu a procedat la elaborarea metodologiei prevăzută de art. 49 alin. (2) lit. b¹ din Legea petrolului nr. 238/200411, cu modificările și completările ulterioare, în sensul determinării cotei procentuale din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul naţional de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, având consecințe în reducerea eficienței economice a concesionării resurselor minerale și, mai ales în diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.
S-a evidențiat un mod neunitar privind calculul taxei pentru activitatea de explorare în cazul agenților economici care desfășoară activitatea de exploatare experimentală, precum și faptul că, reprezentanții ANRM nu și-au îndeplinit atribuțiile privind verificarea datelor pe baza cărora operatorii economici calculează, plătesc și raportează taxa analizată anterior, ceea ce a condus la plata unor taxe diminuate față de cele datorate potrivit legii. În acest sens exemplificăm faptul că, dintr-un eșantion de 13 operatori economici, 9 dintre aceștia au aplicat un mod eronat de calcul care a generat plata unor sume mult reduse față de cele calculate cu respectarea prevederilor legale.
Referitor la constatarea şi sancționarea contravențiilor în domeniul activităților miniere şi petroliere, s-a reliefat faptul că, numărul acțiunilor de control efectuate, la nivelul ANRM, au acoperit doar parțial supravegherea/controlul obiectivelor (perimetrelor) în care se desfășoară operațiuni miniere/petroliere. A rezultat că ANRM, în actuala structură organizatorică a CIT-urilor, nu are capacitatea de a exercita atribuțiile de control/supraveghere privind respectarea de către titulari a prevederilor licențelor miniere/acordurilor petroliere și de gestionare a evidențelor cu privire la sancțiunile contravenționale aplicate, implicit urmărirea punerii în executare a acestora.
Deși au fost formulate de către CIT-uri propuneri de suspendare/anulare a licențelor deținute de operatori economici care nu și-au îndeplinit obligațiile legale de plată, au fost identificate 3 cazuri în care conducerea Agenției a emis decizii de încetare a concesiunii miniere după aproximativ 6 ani sau nu a dat curs celor, astfel, ANRM nu și-a îndeplinit atribuțiile de autoritate competentă prevăzute de art. 54 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare.
ANRM nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de dispozițiile art. 58 alin. (4) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de a actualiza anual, în funcție de rata inflației, limitele valorice ale amenzilor prevăzute la art. 57 din actul normativ anterior menționat, limitele valorice ale sancțiunilor contravenționale aplicate fiind la nivelul anului 2003, respectiv data intrării în vigoare a Legii minelor nr 85/18.03.2003, fapt ce a determinat diminuarea veniturilor încasate din aceste amenzi14, precum și reducerea eficacității aplicării amenzilor și subdimensionarea funcției preventive și coercitive a sancțiunii.
Modul de constituire și cheltuire a sumelor aferente transferului de tehnologie şi perfecționare profesională
Începând cu data intrării în vigoare a Legii minelor nr. 85/2003, respectiv din anul 2003, și până la data efectuării acțiunii de control, ANRM nu a efectuat demersurile necesare pentru inițierea unui proiect de hotărâre a Guvernului în vederea gestionării printr-un cont distinct, deschis la Trezoreria Statului pe seama ANRM, a sumelor aferente transferului de tehnologie și perfecționării profesionale prevăzute în licențele miniere, așa cum era stipulat prin art. 39 alin. (1) lit. q) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, și art. 129 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1208/2003, cu modificările și completările ulterioare.
La nivelul ANRM, nu există o evidență certă cu privire la sumele reprezentând fondurile destinate transferului de tehnologie și perfecționare profesională ce trebuie constituite de către fiecare titular de licență minieră/acord petrolier. Având în vedere sumele considerabile aferente acestor fonduri, reprezentanții Agenției le-au utilizat într-o proporție redusă în scopul achiziționării unor echipamente şi servicii necesare bunei funcționări a instituției, precum și desfășurării activității profesionale.
