Conform MAI, aderarea la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare.

În cazul României, aderarea deplină la spaţiul Schengen va însemna, printre altele, eliminarea controalelor din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria şi Bulgaria, iar în cazul aderării la Schengen împreună cu Bulgaria, se vor elimina şi controalele de la punctele de trecere a frontierei dintre Bulgaria şi Grecia.

Cetăţenii statelor membre care călătoresc în spaţiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil, fără a fi supuşi controalelor la frontieră, rezultă din informaţiile transmise de MAI, consecinţa palpabilă fiind inclusiv reducerea aglomeraţiei în perioadele de vârf, cum ar fi cea a vacanţelor, când cetăţenii români fie se deplasează spre destinaţii turistice prin spaţiul Schengen, fie se reîntorc în ţară.

La frontiera aeriană, va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinaţii din spaţiul Schengen (inclusiv Elveţia, Liechtenstein, Norvegia, Islanda), iar deplasările către/din aceste destinaţii se vor desfăşura similar unui zbor intern în România.

Astfel, timpii de aşteptare din aeroporturi vor fi considerabil reduşi în cazul deplasărilor în spaţiul Schengen.

Aceeaşi situaţie îmbunătăţită se va înregistra şi în cazul deplasărilor pe cale maritimă în spaţiul Schengen.

Pe lângă beneficiile ce vor fi resimţite de persoanele fizice, şi personale juridice vor resimţi efectele aderării depline la spaţiul Schengen. Astfel, vor fi eliminate controale de frontieră la trecerea frontierelor terestre interne cu Ungaria şi Bulgaria (corelativ şi cu Grecia), rezultă din informaţiile transmise de MAI, ceea ce ”va avea un impact pozitiv în special pentru transportatori prin eliminarea timpilor mari de aşteptare la aceste frontiere terestre, contribuind la promovarea afacerilor şi o competitivitate mai bună în Uniunea Europeană”, iar costurile care ţin de deplasare vor fi mult reduse.

În prezent, 26 de state europene sunt membre cu drepturi depline ale Spaţiului Schengen. Patru dintre acestea, nu sunt state membre ale Uniunii Europene:  Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.

Ministrul de Interne Lucian Bode afirma, la sfârşitul lunii iulie, că România îndeplineşte condiţiile de aderare de mai bine de un deceniu, contribuind la securitatea Europei în aceeaşi măsură ca statele Schengen.

Premierul Nicolae ciucă afirmă, la începutul lunii august, într-un interviu pentru Bloomberg, că se aşteaptă ca România – după mai bine de un deceniu de aşteptare – să intre în spaţiul Schengen înainte de sfârşitul anului, un pas care ar elimina aşteptările îndelungate la graniţele României cu alte state UE şi i-ar spori atractivitatea în ochii investitorilor străini.

”Tot ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiţi să devenim membri Schengen. Ne aşteptăm, într-adevăr, ca toţi ceilalţi lideri ai UE să recunoască tot ceea ce am făcut”, a argumentat premierul.