Blinken se consultăcu aliaţii europeni la Berlin înaintea unei întâlniri cu ruşii la Geneva

0
Blinken se consultăcu aliaţii europeni la Berlin înaintea unei întâlniri cu ruşii la Geneva

Cu câteva ore înaintea acestei reuniuni, Casa Albă a ridicat tonul şi a ameninţat cu un ”răspuns dur” dacă trupele ruse intră în Ucraina.

”Dacă forţe militare ruse trec frontera în Ucraina, asta va fi o nouă invazie”, care va antrena ”un răspuns rapid, dur şi unit al Stateor Unite şi aliaţilor noştri”, a avertizat o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

În cadrul unei reuniuni, joi, cu omologii săi francez Jean-Yves Le Drian şi german Annalena Baerbock şi cu secretarul de stat de la Ministerul britanic de Externe, Antony Blinken urmează să se asigure de susţinerea europeană împotriva Rusiei.

O întâlnire crucială, vineri, la Geneva, cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov urmeză etapei de la Berlin a turneului lui Blinken.

Miercuri, Blinken şi-a început turneul în Europa cu o vizită de susţinere la Kiev, unde a fost primit de către preşedntele ucrainean Volodimir Zelenski, iar şeful diplomaţiei americane l-a îndemnat pe preşedintele rus Vladimir Putin să aleagă o ”cale paşnică”.

O rundă de negocieri, săptămâna trecută, la Geneva, Bruxelles şi Viena nu a permis decât să se constate prăpastia care desparte, în acest stadiu, Moscova de Occident.

Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina şi alimentează temeri cu privire la o invazie.

Ea neagă orice plan al vreunui atac, iar Kremlinul subliniază că o dezescaladare presupune garanţii scrise cu privire la securitatea rusă.

Însă Antony Blinken a subliniat miercuri că nu va prezenta vreun ”document” în întâlnirea sa, vineri, cu Lavrov.

”Trebuie să vedem unde ne aflăm şi dacă rămân oportunităţi de a continua diplomaţia”, a declarat el, precizând că anumite revendicări ruse sunt ”în mod clar, absolut sortite eşecului”, precum angajamentul de a nu extinde niciodată NATO în Ucraina.

În afara unui tratat care să interzică orice extindere a NATO în Ucraina, dar şi în Georgia, altă fostă republică sovietică, Rusia cere ca americanii şi aliaţii lor să renunţe să organizeze manevre şi desfăşurări militare în Europa de Est.

Moscova a subliniat că revendicările sale nu sunt negociabile, în pofida faptului că Washingtonul le-a respins drept inacceptabile.

În acest context, Washingtonul a anunţat miercuri ”un provizion de 200 de milioane de dolari ca ajutor securitar defensiv suplimentar” destinat Ucrainei, în plus faţă de ajutoare deja acordate, în valoare de 450 de milioane de dolari.

Aceste ajutoare militare se adaugă celor anunţate de către Londra săptămâna aceasta.

Ministerul britanic al Apărării Ben Wallace a anunţat că Regatul Unit urmează să trimită armament defensiv în Ucrana, în cadrul unui program vizând să o ajute să-şi securizeze frontiera

Germania a respins ideea de a livra armament Ucrainei, apreciind că acestlucru nu va face decât să agraveze tensiunile.

Şefa diplomaţei germane Annalena Baerbock s-a arătat fermă, în cursul unor vizite la Kiev şi apoi la Moscova, la începutul săptămânii, şi a dat asigurări că Germania ”va face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei” împotriva Rusiei.

Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a disipat miercuri ambiguitatea cu privire la viitorul controveratului gazoduct Nord Stream 2.

Germania – principalul susţinător al acestui proiect – s-a angajat în faţa americanilor să blocheze darea în folosinţă a gazoductului, în cazul în care Rusia atacă Ucraina, a dat el asigurări.

Rusia neagă orice veleitate belicoasă în Ucraina şi se declară ameninţată de oconsolidare a NATO în regiune şi asigură că zecile de mii de militari comasaţi la frontiera ucrainană nu reprezintă o ameninţare.

Rusia a anexat în 2014 Peninsula ucraneană Crimeea, în urma unei revoluţii prooccidentale în Ucraina şi este considerată larg drept susţinătoarea militară a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, teatrul unui război de aproape opt ani.