În trimestrul I 2019, activitatea economică și-a majorat ritmul de creștere comparativ cu trimestrul IV 2018, până la 5 la sută în termeni anuali. Evoluția a fost atribuită absorbției interne (cererea de consum și de investiții), însă impulsul generat de intensificarea acesteia asupra importurilor, concomitent cu parcursul modest al exporturilor au condus la accentuarea efectului de eroziune resimțit de dinamica PIB real din partea cererii externe nete, se arată într-un document al BNR.

.
În trimestrul I 2019, consumul final al populației a avansat cu 6,5 la sută (variație anuală), accelerarea de ritm datorându-se unui efect statistic (reducerea consumului la începutul anului 2018, în contextul incertitudinii asociate modificării manierei de înregistrare a CAS), în timp ce rata trimestrială de creștere s-a atenuat față de trimestrul IV 2018, până la 1,2 la sută. În perioada următoare, apetitul pentru consum va cunoaște probabil o ușoară temperare, în condițiile în care forța de tracțiune provenită din partea majorărilor salariale nu se va intensifica, deși în termeni anuali veniturile populației își vor menține ritmul alert. Aceeași
perspectivă se conturează și la nivelul operatorilor din comerțul cu amănuntul și servicii, indicatorul de încredere reducându-se, în ambele cazuri, cu aproximativ 3 puncte în perioada aprilie-mai 2019 față de trimestrul I 2019.

Dinamizarea creșterii economice a fost susținută și de revigorarea formării brute de capital fi x (+5,4 la sută în trimestrul I, față de -3,2 la sută în trimestrul IV 2018, variații anuale), pe fondul expansiunii lucrărilor de construcții, vizibilă în special pe segmentul clădirilor (atât locuințe, cât și construcții nerezidențiale, cu un avans cumulat de circa 20 la sută în termeni anuali). Traiectoria ascendentă este posibil să se prelungească în perioada următoare, după cum sugerează ameliorarea semnificativă a încrederii operatorilor din construcții pe parcursul primelor cinci luni ale anului curent, dar și  avansul de peste 30 la sută consemnat în luna aprilie de acest sector, inclusiv pe segmentul lucrărilor inginerești.

O evoluție mult mai temperată au înregistrat investițiile în utilaje (inclusiv autovehicule cumpărate de companii și instituții), care s-au restrâns cu 9,8 la sută în trimestrul I, în aparentă corectare după creșterea de peste 15 la sută din trimestrul IV 2018. Astfel, variația anuală din ultimele două trimestre a fost în medie de circa 3 la sută, în ușoară încetinire comparativ cu trimestrele I–III 2018, preocupări mai vizibile în sensul extinderii/modernizării capacităților
de producție observându-se în industria materialelor de construcții, industria auto și cea a altor mijloace de transport. Acumulările de capital fi x își vor păstra probabil intensitatea moderată și în perioada următoare, după cum sugerează decelerarea de ritm a portofoliului comenzilor interne adresate companiilor producătoare de bunuri de capital în primele patru luni ale acestui an, dar și temperarea observată pe canalul anumitor surse de finanțare – fluxuri de investiții directe și credite acordate sectorului corporativ.

Cererea externă netă și-a adâncit până la -3,4 puncte procentuale aportul negativ la creșterea economică, iar perioada următoare este puțin probabil să marcheze o îmbunătățire substanțială, date fiind, pe de o parte, perspectiva menținerii unei cereri de consum robuste
pe plan intern, iar pe de altă parte, așteptările rezervate privind activitatea economică la nivel global și, în particular, la nivelul zonei euro. Exporturile de bunuri au avansat din nou cu mai puțin de 1 la sută în termeni reali, principala contribuție la acest rezultat revenind contracției livrărilor de componente auto. Evoluția s-a produs pe fondul restrângerii cererii din partea
celor mai importanți producători europeni (în special din Germania), dar și al sistării exporturilor către Iran, începând cu luna august 2018, în contextul acutizării războiului economic dintre SUA și Iran, care a afectat și schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu
acest stat asiatic. Pe o traiectorie descrescătoare s-au plasat și exporturile de componente electronice, în asociere cu reducerea cererii externe, dar și livrările de produse petroliere și echipament aeronautic (ramuri caracterizate de volatilitate pronunțată). La polul opus s-au poziționat exporturile de bunuri de capital (motoare și generatoare electrice, echipamente mecanice) și cel de autovehicule, care și-au păstrat panta crescătoare, în pofida puternicului efect de bază indus de lansarea pe piețele externe, la începutul anului 2018, a două modele noi.

Importurile de bunuri s-au majorat cu 7 la sută în termeni reali, cea mai dinamică dovedindu-se din nou grupa bunurilor de consum.

În luna aprilie 2019, ritmul anual al volumului producției industriale a reintrat în teritoriul pozitiv (1,4 la sută), aportul principal revenind atenuării declinului din industria energetică (+7,2 puncte procentuale, până la -1,4 la sută), în contextul temperaturilor mai scăzute din această perioadă comparativ cu anul anterior, care au prelungit consumul de energie termică. În industria prelucrătoare, ușoara ameliorare (+0,3 puncte procentuale, până la 1,4 la sută) are la bază, în esență, accelerările de ritm din industria alimentară (pe fondul dinamicii consistente a comerțului intern cu bunuri de profi l) și din sectorul de prelucrare a hidrocarburilor.

În cazul celui din urmă, alături de manifestarea unui efect de bază, o influență a generat repunerea în funcțiune a unei părți din capacitățile de producție aflate în revizie în perioada anterioară. Așteptările pe termen scurt se deteriorează însă, indicatorul de încredere DG ECFIN
coborând până la -0,2 puncte (de la 0,5 puncte în luna anterioară și o medie de 0,8 puncte în trimestrul I 2019).

Oferta excedentară de forță de muncă s-a menținut restrânsă și în luna aprilie, rata șomajului înregistrat și cea BIM păstrându-se la nivelul sau în apropierea minimelor post-2000 (3,1 la sută, respectiv 4,0 la sută). În consecință, condițiile pe piața muncii și-au păstrat caracterul tensionat, companiile acuzând în continuare dificultăți în procesul de recrutare – indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților cu cerințele angajatorilor a rămas la un nivel pronunțat, iar avansul numărului de salariați și-a păstrat tendința descendentă (1,2 la sută, variație anuală în aprilie) reluată la începutul anului 2019. Pentru intervalul următor, cele două analize urmărite în mod
uzual (Sondajul CE-DG ECFIN, studiul Manpower) indică intenții solide de angajare în comerţ. În schimb, în restul sectoarelor, perspectivele creionate sunt mai degrabă mixte, Sondajul CE-DG ECFIN sugerând o relativă stabilitate, iar studiul Manpower anunțând continuarea extinderii schemelor de personal, un ritm susținut al recrutărilor fiind anticipat în special în industria
prelucrătoare. Totodată, câștigul salarial mediu net pe economie a avansat și de această dată într-un ritm alert (+14,8 la sută, dinamică anuală), accelerarea, comparativ cu intervalul anterior (+1,1 puncte), datorându-se exclusiv sectorului privat, îndeosebi ca urmare a unui efect de calendar manifestat în majoritatea ramurilor industriale, imprimat de acordarea primelor de Paști în luni diferite în anii 2018 și 2019.

Dinamica anuală a activității de comerț și servicii s-a temperat ușor în aprilie 2019 față de perioada anterioară, dar s-a plasat în continuare la un nivel ridicat (peste 7 la sută), pe fondul menținerii avansului robust al câștigurilor salariale și al creditelor de consum. Această evoluție este localizată pe ambele segmente comercial majore. Astfel, volumul achizițiilor de bunuri durabile s-a extins cu circa 8 la sută în termeni anuali, ritmul cel mai rapid consemnându-se în cazul produselor pentru dotarea locuinței (15 la sută, în atenuare comparativ cu luna martie), în asociere cu intensificarea activității pe segmentul rezidențial. Totodată, vânzările de bunuri de
uz curent s-au majorat cu aproape 7 la sută, remarcabilă fi ind accelerarea ratei achizițiilor de produse alimentare, stimulate și de continuarea extinderii lanțurilor modern de retail. O ușoară decelerare au consemnat și încasările din servicii prestate populației; avansul a rămas însă
semnificativ și pe acest segment (14,2 la sută în termeni anuali), fiind susținut în principal de expansiune activității HoReCa, a cărei perspectivă se menține favorabilă în contextul acordării tichetelor de vacanță în sectorul bugetar.

Conform datelor preliminare publicate de INS, în aprilie 2019 exporturile de bunuri s-au majorat cu 5,7 la sută în termeni anuali, ritm vizibil superior celui din luna precedentă. Performanța este atribuită însă unui efect de bază, evoluțiile curente continuând să fi e marcate de climatul de incertitudine la nivel internațional, de natură a genera o accentuare a volatilității producției industriale a principalilor parteneri comerciali. Aproximativ jumătate din avansul exporturilor s-a datorat livrărilor de mașini, echipamente și mijloace de transport. Un salt
au consemnat și importurile de bunuri (până la 10,6 la sută, variație anuală), în contextul accelerării achizițiilor de combustibili primari, în corelație cu derularea programelor de revizie ale principalelor rafinării locale, amintite anterior. În aceste condiții, deficitul comercial
s-a situat la 1 333 milioane euro, în creștere cu 37,6 la sută față de aceeași lună a anului anterior.

Rata anuală de creștere a prețurilor producției industriale pentru piața internă a rămas în luna aprilie 2019 la un nivel relativ similar celui consemnat în perioada precedentă (6,7 la sută), pe fondul unor evoluții mixte în structură. Prețurile bunurilor energetice au înregistrat o decelerare a ritmului anual (-0,7 puncte procentuale, până la 13,6 la sută), în condițiile în care dinamica
anuală a cotației țițeiului s-a situat în teritoriul negativ În schimb, deprecierea monedei naționale în raport cu euro în intervalul analizat a determinat intensificări ale variației anuale a prețurilor bunurilor de capital, mai senzitive la mișcările cursului de schimb. O accelerare s-a
observat și în cazul bunurilor de consum (+0,7 puncte procentuale, până la 3,3 la sută, rată anuală). Pe lângă condițiile favorabile de cerere caracteristice economiei românești, un rol important în această evoluție au jucat și presiunile exercitate de scumpirea cărnii de porc,
influențată și de reducerea ofertei pe plan mondial, epidemia de gripă porcină africană afectând în special producătorii din zona asiatică.

Rata anuală a inflației și-a păstrat traiectoria ascendentă în luna aprilie 2019, ajungând la 4,11 la sută (cu 0,08 puncte procentuale peste valoarea consemnată în perioada precedentă), și a rămas peste limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare (2,5 la sută ±1 punct procentual) pentru a treia lună consecutiv. Avansul a fost imprimat atât de componenta volatilă alimentară, în contextul fenomenului generalizat la nivelul UE de scumpire a legumelor, ca urmare a condițiilor meteo nefavorabile, cât și de inflația de bază CORE2 ajustat (majorare cu 0,27 puncte procentuale, până la 2,95 la sută), pe fondul creșterii unor tarife la serviciile de telecomunicații și al scumpirii semnificative a cărnii de porc, atât pe plan local, cât și internațional, în corelație cu efectele pestei porcine. Aceste influențe au fost însă parțial compensate de încetinirile de dinamic ale prețurilor produselor administrate și ale țigărilor,
imprimate însă exclusiv de efecte de bază (variații lunare modice ale prețurilor gazelor naturale și ale produselor din tutun în perioada analizată).

Politica monetară

În ședinţa din 2 aprilie, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nemodificată a ratei dobânzii de politică monetară – la nivelul de 2,50 la sută –, precum și a ratelor dobânzilor aferente facilității de depozit și celei de creditare (la 1,50 la sută, respectiv 3,50 la sută),
concomitent cu păstrarea unui control strict asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, ratele RMO aplicate pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit au fost menținute la nivelul de 8 la sută.

Deciziile au fost adoptate în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei și-a reluat creșterea în ianuarie 2019, contrar previziunilor, urcând la 3,32 la sută și apoi la 3,83 la sută în februarie – implicit deasupra intervalului ţintei și semnificativ peste valoarea prognozată –, în principal
pe fondul majorării preţurilor legumelor și fructelor și a preţului produselor din tutun. La rândul ei, inflaţia de bază s-a reaccelerat mai ferm decât s-a anticipat, rata sa anuală ridicându-se la 2,7 la sută în februarie, de la 2,4 la sută în decembrie 2018, în contextul slăbirii leului în raport cu euro și al efectelor indirecte ale majorării preţului combustibililor, dar și al presiunilor inflaţioniste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale. Astfel, creșterea economică s-a menținut cvasiconstantă în termeni anuali în trimestrul IV 2018, în condițiile unei temperări de ritm trimestrial ce făcea probabilă mărirea ușoară a excedentului de cerere agregată în acest
interval, în linie cu previziunile, în timp ce costul salarial unitar din industrie și-a accelerat creșterea la începutul anului, inclusiv pe fondul gradului ridicat de încordare a pieței muncii.
Totodată, proiecția pe termen scurt actualizată în acest context a relevat perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe orizontul apropiat de timp peste limita de sus a intervalului țintei și pe o traiectorie semnificativ mai înaltă decât cea evidențiată de prognoza curentă pe
termen mediu. Perspectiva era atribuibilă atât evoluțiilor din primele luni ale anului, cât și acțiunii viitoare probabil mai puțin dezinflaționiste a factorilor pe partea ofertei, precum și presiunilor inflaționiste mai intense anticipate să decurgă pe orizontul scurt de timp din cererea
agregată, din costurile salariale și din mișcările cursului de schimb al leului.

Se evidențiau însă și incertitudini și riscuri crescute la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu, generate, pe plan intern, de conduita politicii fi scale și a celei de venituri, de măsurile fi scale și bugetare implementate în acest an și de condițiile de pe piața muncii. Pe plan extern, acestea aveau ca sursă încetinirea economiei europene și revizuirile în sens descendent ale prognozelor privind creșterea economică în UE și pe plan global, implicit ale previziunilor privind inflația în zona euro, precum și riscurile induse de procesul Brexit
și conflictele comerciale. Deosebit de relevante erau recenta schimbare de perspectivă a conduitei politicii monetare a BCE și atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune. În același timp, o sursă importantă de incertitudini o reprezentau prevederile unor acte
normative recent aprobate ce vizează sectorul bancar, care, în ansamblul lor, complică transmisia monetară, cu implicații asupra cadrului general al politicii monetare. Condițiile lichidității de pe piața monetară interbancară au rămas deosebit de restrictive în cea mai mare parte din aprilie sub acțiunea factorilor autonomi, pentru ca spre finele lunii ele să recapete un caracter relaxa. Pe acest fond, randamentele ON s-au menținut aproape întreaga lună în proximitatea ratei dobânzii la facilitatea de creditare, dar au tins să coboare spre sfârșitul
acesteia. Cotațiile pe termen mai lung ROBOR 3M-12M și-au accentuat ajustarea crescătoare în debutul lunii aprilie, mărindu-și implicit ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară, ca reacţie la anunțul băncii centrale privind păstrarea unui control strict al lichidităţii de pe piaţa monetară. Ele au ajuns astfel și s-au menținut apoi în apropierea sau chiar deasupra nivelurilor atinse la mijlocul trimestrului I; valorile medii lunare s-au majorat față de luna martie cu 0,20 puncte procentuale în cazul ROBOR3M, la 3,36 la sută, și cu până la 0,10 puncte procentuale în cazul maturităţilor de 6 luni și 12 luni, la 3,41 la sută, respectiv 3,54 la sută.

Cursul de schimb leu/euro și-a estompat fluctuațiile imediat după aprobarea confi guraţiei revizuite a taxei pe activele financiare ale instituțiilor de credit, pentru ca în luna aprilie să se cvasistabilizeze doar ușor sub maximul istoric atins la începutul anului, într-un context
caracterizat, pe de o parte, prin accelerarea inflaţiei și a adâncirii deficitului balanței comerciale și al contului curent, iar, pe de altă parte, prin înăsprirea condițiilor de pe piața monetară și ameliorarea sentimentului pieței financiare internaționale, în principal pe fondul atenuării
temporare a temerilor privind încetinirea economiei globale.

Ratele dobânzilor practicate de instituțiile de credit în relația cu clienții nebancari au consemnat evoluții mixte și în aprilie. Astfel, rata medie a dobânzii la creditele noi ale populației s-a redus cu 0,15 puncte procentuale faț de luna precedentă, la 8,75 la sută, exclusiv ca urmare a scăderii, în premieră pentru ultimele patru luni, a rate medii a dobânzii la împrumuturile pentru consum, iar cea aferentă creditelor noi ale societăților nefinanciare a coborât la rândul său cu 0,09 puncte procentuale, la 6,19 la sută. În schimb, randamentul mediu al depozitelor noi la termen ale societăților nefinanciare a urcat cu 0,36 puncte procentuale, la 2,45 la sută, în timp ce în cazul populației acesta a cvasistagnat, la 1,65 la sută.