AcasăEconomieBNR - Inflaţie de 13,9% în decembrie. Efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor...

BNR – Inflaţie de 13,9% în decembrie. Efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor, când vor provoca o inversare temporară a descreşterii inflaţiei

”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III 2022 şi a descreşterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9% în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5% din prognoza precedentă –, dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3%, uşor sub punctul central al ţintei. S-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei şi a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe şi indirecte ale şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 –, precum şi manifestarea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de preţurile energiei, combustibililor şi alimentelor procesate, alături de influenţele venite din probabila ajustare descendentă a cotaţiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării pieţelor  en-gros ”, arată BNR.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preţurile combustibililor, energiei şi alimentelor procesate, sub impactul majorării peste aşteptări a cotaţiilor internaţionale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a sesizat că efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreşterii ratei anuale a inflaţiei, care se va relua însă ulterior şi se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

S-a convenit, totodată, că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare –, dar şi pe fondul secetei prelungite pe plan intern şi în alte state europene. Incertitudini sunt asociate totuşi duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi mărită în raport cu reglementările în vigoare, au susţinut unii membri ai Consiliului.

”Presiunile factorilor fundamentali îşi vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaţionist modest şi vor deveni dezinflaţioniste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creşterii economice în a doua parte a anului curent şi ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată şi închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre faţă de proiecţia anterioară –, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ”, se arată în minuta BNR.

În perspectivă apropiată, dinamica inflaţiei de bază va rămâne totuşi afectată de efectele inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din creşterea cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potenţate de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a alimentelor procesate şi a importurilor în coşul inflaţiei de bază. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4% în decembrie 2022, foarte uşor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,8%, sub valoarea de 4,2% anticipată în luna mai.

Riscuri la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă – continuă însă să vină din accentuarea dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum şi dintr-o posibilă înrăutăţire suplimentară a percepţiei asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune, în contextul prelungirii războiului din Ucraina, au atenţionat unii membri ai Consiliului.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5%, dar în condiţiile unei uşoare moderări a creditării în lei, contrabalansată ca impact de accelerarea considerabilă a creşterii creditului în valută acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 72%, de la 72,7% în luna mai.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creşterii acesteia mult peste aşteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite, doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului  Next Generation EU . Evoluţia implică o inflexiune în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce şi-a reamplificat peste aşteptări valoarea pozitivă în trimestrul I 2022, este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare gradual în teritoriul negativ începând cu trimestrul III 2023.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei accelerări semnificative a creşterii acestuia în anul 2022 – atribuibilă cvasi-integral dinamizării neaşteptat de puternice din trimestrul I –, succedată însă de o scădere pronunţată de dinamică în 2023, inclusiv sub influenţa măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

În schimb, formarea brută de capital fix este aşteptată să-şi accelereze doar uşor creşterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate – mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenţei blocajelor în lanţuri de producţie şi a înăspririi condiţiilor de finanţare –, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat.

Din partea exportului net este însă probabil un aport negativ notabil la dinamica PIB şi în anul curent – pe fondul încetinirii pronunţate a creşterii economice în UE şi al majorării consistente a preţurilor materiilor prime –, precum şi un impact neutru în 2023, în condiţiile unei temperări a avansului importurilor, în corelaţie cu evoluţia absorbţiei interne. Prin urmare, deficitul de cont curent este aşteptat să-şi continue ascensiunea ca pondere în PIB în 2022, inclusiv sub influenţa deteriorării suplimentare a evoluţiei preţurilor importurilor în raport cu cea a preţurilor exporturilor, iar în anul următor să scadă doar uşor, evoluţii considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, date fiind mai ales potenţialele implicaţii adverse asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, asupra sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului  Next Generation EU , este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbţia şi valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale în actuala conjunctură, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facând referiri la execuţia bugetară din prima jumătate a anului şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar evidenţiind, cu precădere, actuala conjunctura economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi seturile de măsuri aplicate în vederea sprijinirii populaţiei şi firmelor, ce pot avea implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creşterii economice, date fiind şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

A fost discutată şi o majorare cu 1 punct procentual a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflaţiei şi revizuirea moderată în sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum şi recentele decizii de politică monetară ale băncilor centrale majore, alături de calendarul şedinţelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala şi următoarea şedinţă de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

În acelaşi timp, s-a susţinut în mod unanim necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie a consemnat noi creşteri notabile în aprilie şi mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului BIM şi-a prelungit scăderea în trimestrul II, rămânând însă la finele acestuia deasupra valorilor pre-pandemice, respectiv la 5,3%. În acelaşi timp, salariul mediu brut nominal a continuat să-şi accelereze creşterea anuală de două cifre în primele două luni din trimestrul II, fără să egaleze totuşi ritmul inflaţiei, iar dinamica anuală înaltă a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a mărit chiar mai pronunţat, deşi în condiţiile unor mari fluctuaţii lunare. Evoluţia a fost considerată preocupantă de către unii membri ai Consiliului, chiar dacă, în mare măsură, ea decurge din scăderea substanţială în termeni anuali a productivităţii muncii în primele luni din acest an, pe fondul blocajelor în lanţuri de producţie şi al costurilor crescute cu energia şi materiile prime. Au fost, de asemenea, evocate măsurile recente privind majorarea salariului minim brut în anumite sectoare, precum şi creşterile salariale din sectorul bugetar aflate în proces de legiferare, dar şi ritmul ridicat al inflaţiei, de natură să mărească dinamica unor salarii în viitorul apropiat.

Deficitul de forţă de muncă raportat de companii a cunoscut însă un mic recul în debutul semestrului II, după creşterea neîntreruptă din ultimii aproape doi ani, au sesizat mai mulţi membri ai Consiliului, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au diminuat uşor, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele şi incertitudinile generate de prelungirea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. În această conjunctură, un factor suplimentar de frânare a tendinţei generalizate de creştere a salariilor continuă să-l constituie constrângerile firmelor venite din costurile ridicate cu energia, transportul şi cu materiile prime, au susţinut unii membri ai Consiliului.

Totodată, s-a apreciat că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Incertitudini notabile pentru situaţia viitoare a pieţei muncii decurg şi din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.

Ultimele Articole