”Se prefigurează însă o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au arătat în repetate rânduri membrii Consiliului, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţiile în care potenţiala ţintă de deficit bugetar pentru 2021 şi unele măsuri anunţate/adoptate deja de noul Guvern – precum cea privind plafonarea temporară a salariilor din sectorul bugetar –, fac probabilă iniţierea în acest an a necesarei consolidări bugetare, cu implicaţii favorabile inclusiv asupra primei de risc suveran şi, în final, asupra costurilor de finanţare. Persistă totuşi incertitudini semnificative în ceea ce priveşte dimensiunea şi instrumentele consolidării bugetare din acest an şi în perspectivă, au convenit membrii Consiliului, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, mai ales în condiţiile creşterii ample, posibil peste aşteptări, a deficitului bugetar în 2020, sub impactul crizei pandemice şi al măsurilor de sprijin adoptate, dar şi ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent. S-a reiterat că, din punct de vedere al impactului economic, este esenţială contragreutatea dată de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, agreate la nivelul UE”, arată minuta şedinţei BNR.
În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri crescute vin din mediul extern, au subliniat membrii Consiliului, date fiind creşterea îngrijorătoare a ratei de infectare cu coronavirus în unele ţări europene şi reînăsprirea recentă a restricţiilor de mobilitate, inclusiv în contextul apariţiei unor tulpini cu grad mai ridicat de contagiozitate, de natură să întârzie recuperarea economică în zona euro, probabil până când campaniile de vaccinare îşi vor arăta efectele.
Consiliul de administraţie al BNR a decis pe 15 ianuarie în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%, de la 1,50%; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75%, de la 1% la sută, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75%, de la 2%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte probabil o creştere uşoară în primele două luni ale anului curent, urmată de o corecţie la finele trimestrului I. Creşterea este atribuibilă integral componentelor exogene ale IPC, au subliniat unii membri ai Consiliului, şi este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în ” Raportul asupra inflaţiei” din noiembrie 2020, care anticipează menţinerea dinamicii inflaţiei în proximitatea punctului central al ţintei pe orizontul relevant pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată.
”Principalele influenţe în sens ascendent din debutul anului sunt aşteptate să vină din evoluţia preţului combustibililor, inclusiv pe fondul efectului de bază asociat eliminării supraaccizei la carburanţi în ianuarie 2020, precum şi din dinamica preţurilor administrate, în contextul liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici. Incertitudinile asociate acestui proces sunt însă considerabile, au concluzionat membrii Consiliului în urma evaluării făcute, cu potenţiale implicaţii mai pronunţate asupra dinamicii IPC pe orizontul scurt de timp decât cele previzionate. În schimb, din partea preţurilor LFO sunt posibile efecte dezinflaţioniste ceva mai accentuate, au opinat unii membri ai Consiliului, evocând producţiile mari obţinute la unele categorii de legume şi fructe, precum şi slăbirea cererii de asemenea alimente, pe fondul restricţiilor de funcţionare a unor sectoare în contextul noului val pandemic”, arată conducerea BNR.
Totodată, s-a observat că, pe orizontul apropiat de timp, influenţe dezinflaţioniste notabile vor continua să decurgă din efecte de bază asociate scumpirilor anterioare ale unor produse alimentare procesate, mai ales ale cărnii de porc, şi într-o mică măsură din evoluţia preţurilor importurilor, sub impactul dinamicii aşteptate a cursului de schimb al leului, toate de natură a afecta evoluţia inflaţiei de bază.
”De asemenea, se anticipează o atenuare a presiunilor inflaţioniste venite din perturbaţii în lanţuri de producţie/aprovizionare şi din costuri asociate măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS CoV-2, dar şi evidenţierea efectelor dezinflaţioniste incipiente ale gap –ului negativ al PIB deschis în trimestrul II 2020, precum şi a influenţelor deficitelor de cerere persistente pe anumite segmente de mărfuri şi servicii prestate populaţiei. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va accelera probabil scăderea în trimestrul I, în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2020, care indică coborârea şi menţinerea acesteia începând cu semestrul II al anului curent vizibil sub punctul central al ţintei”, au subliniat membrii Consiliului.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au convenit că pe ansamblul trimestrelor IV 2020 şi I 2021 este probabilă o recuperare a contracţiei economice similară ca dimensiune celei previzionate în noiembrie 2020, însă într-o distribuţie trimestrială diferită, în condiţiile unei redresări neîntrerupte a activităţii economice de-a lungul perioadei – marginală în primul interval, faţă de întreruperea sau contracţia uşoară previzionate anterior, şi relativ dinamică în primele trei luni din 2021, dar vizibil încetinită în raport cu prognoza precedentă.
Drept urmare, în loc să staţioneze, gap -ul negativ al PIB continuă probabil să se restrângă lent în această perioadă, rămânând totuşi la valori ceva mai joase decât cele anticipate anterior, dată fiind închiderea lui uşor sub aşteptări, deşi deosebit de consistentă, din trimestrul III 2020, au remarcat membrii Consiliului.
”S-a observat totodată că, potrivit celor mai recente date statistice, redresarea economică din trimestrul IV 2020 – mult încetinită faţă de intervalul anterior şi implicând o reamplificare uşoară a declinului în termeni anuali al economiei –, îşi accentuează caracterul inegal din perspectivă structurală, în contextul reacutizării pandemiei de coronavirus şi al noilor restricţii instituite pe plan intern şi în alte ţări din UE, mai puţin severe totuşi decât cele din primul val. Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracţia suferită în primăvară, urcând vizibil peste nivelul din februarie 2020 şi rămânând în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, în timp ce serviciile prestate populaţiei şi-au reamplificat considerabil scăderea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, au afirmat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce producţia industrială şi-a cvasi-întrerupt tendinţa de restrângere a declinului în termeni anuali. La rândul său, deficitul comercial şi-a redus substanţial contracţia faţă de lunile similare din 2020, în condiţiile unei atenuări ceva mai pronunţate a declinului anual al importurilor, comparativ cu cea evidenţiată în cazul exporturilor de bunuri şi servicii. Inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent şi-a mărit avansul faţă de perioada similară a anului trecut.
Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracţia suferită anterior, deşi ceva mai puţin decât s-a anticipat, crescând cu 5,8% în termeni trimestriali, după scăderea cu 12,2% din trimestrul anterior, şi reducându-şi declinul în termeni anuali la -5,7%, de la -10,3% în trimestrul II.
”În absenţa scăderii drastice a producţiei agricole – cu impact inclusiv asupra PIB potenţial –, economia şi-ar fi atenuat contracţia în termeni anuali la -3,2%, au sesizat membrii Consiliului, evoluţiile făcând probabilă o resorbire consistentă a deficitului de cerere agregată în acest interval, doar uşor mai estompată decât cea prognozată în noiembrie 2020. S-a observat că redresarea s-a datorat în principal cererii interne, şi mai cu seamă consumului gospodăriilor populaţiei. Acesta s-a redinamizat puternic în trimestrul III, în condiţiile revigorării cumpărărilor de mărfuri şi servicii după ridicarea unor restricţii de mobilitate, pe fondul situaţiei relativ ameliorate a pieţei muncii şi al reaccelerării creşterii venitului disponibil real, inclusiv sub impactul majorării pensiilor în luna septembrie 2020 şi al scăderii ratelor dobânzilor la creditele populaţiei. În acelaşi timp, formarea brută de capital fix a continuat să crească uşor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcţiilor, cu aportul solid al investiţiilor publice şi cu sprijinul programelor guvernamentale, evoluţie de natură să sporească potenţialul de creştere a economiei în perspectivă”, adaugă ei.
Totodată, exportul net şi-a diminuat vizibil contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB, au semnalat unii membri ai Consiliului, în condiţiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri şi servicii, antrenând şi o scădere a deficitului balanţei comerciale în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent şi-a reluat însă creşterea în termeni anuali, ca urmare a reînrăutăţirii balanţei veniturilor primare pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital a continuat să se reducă.
Membrii Consiliului au remarcat că situaţia de pe piaţa muncii a cunoscut o relativă ameliorare de la mijlocul trimestrului III 2020, pe fondul redresării activităţii în sectoare importante, dar şi cu aportul măsurilor guvernamentale destinate păstrării relaţiilor de muncă. Efectivul salariaţilor din economie a crescut continuu în intervalul august-noiembrie, recuperând o bună parte din scăderea suferită în primăvară, iar rata şomajului BIM a urmat o traiectorie prevalent descrescătoare, coborând de la vârful de 5,5% atins în contextul pandemiei în luna iulie, la 5,1% în noiembrie.
În acelaşi timp, rata locurilor de muncă vacante s-a mărit uşor în trimestrul III, în premieră pentru ultimele 8 trimestre, astfel încât piaţa muncii şi-a stopat tendinţa de relaxare, în contextul unor schimbări structurale tot mai evidente. În aceste condiţii, după ce a frânat puternic în perioada stării de urgenţă ca urmare a apelului extins la şomaj tehnic, creşterea anuală a câştigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în trimestrul III şi a rămas apoi cvasi-constantă în octombrie-noiembrie, nu departe de nivelurile înregistrate în lunile premergătoare şocului pandemic.
S-a apreciat că, pe orizontul apropiat de timp, situaţia pieţei muncii va rămâne probabil favorabilă – inclusiv pe fondul prelungirii unor măsuri de sprijin guvernamental şi al adaptării progresive a activităţii şi condiţiilor de lucru ale firmelor la distanţarea socială –, avându-se în vedere şi rezultatele unor sondaje de specialitate. Perspectiva mai îndepărtată continuă însă să fie marcată de incertitudini ridicate, în condiţiile agravării crizei sanitare în unele ţări europene şi ale prelungirii actualului val pandemic pe plan intern, ce induc riscuri la adresa unor sectoare şi viabilităţii unor firme.
În ceea ce priveşte evoluţiile recente de pe piaţa financiară internă, s-a convenit că ele reflectă o ameliorare evidentă a percepţiei investitorilor asupra perspectivei economiei româneşti ulterior evenimentelor politice din decembrie 2020, de natură să contribuie, împreună cu creşterea apetitului global pentru risc, şi la relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe segmentul monetar. Sub influenţa acestora, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit, iar apoi şi-au accelerat descreşterea, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă chiar după prima decadă a lunii decembrie 2020.
Totodată, rata de schimb a leului a rămas relativ stabilă inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021, în linie cu comportamentul său din 2020, susţinut de diferenţialul ratelor dobânzilor de pe piaţa financiară, în condiţiile unei scăderi treptate a acestuia, au arătat membrii Consiliului. În acelaşi timp, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului anterior, iar IRCC şi-a accentuat uşor descreşterea în debutul anului curent; caracteristicile indicelui rămân însă o sursă de incertitudine în ceea ce priveşte transmisia politicii monetare, au reiterat unii membri ai Consiliului.
S-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului IV 2020 – ajungând la 4,6% în noiembrie, de la 4% în septembrie –, în condiţiile accelerării creşterii creditelor în lei ale societăţilor nefinanciare, pe fondul programului IMM Invest România şi al tendinţei descrescătoare a ratelor dobânzilor.
”Şi creşterea creditelor în lei ale populaţiei a rămas robustă, dar în contextul decelerării ei graduale, în principal pe segmentul creditelor de consum. Astfel, ponderea în total a componentei în monedă naţională a urcat în noiembrie la 69,3% – recordul perioadei post-ianuarie 1996. S-au făcut referiri şi la moratoriile de credite, cu impact favorabil asupra soldului creditului în lei, dar şi asupra venitului disponibil real, pe perioada suspendării obligaţiilor de plată faţă de instituţiile de credit, însă cu efecte contrare, ulterior”, mai arată conducerea BNR.
A fost semnalată şi noua ascensiune consemnată de dinamica deosebit de înaltă a masei monetare pe ansamblul perioadei octombrie-noiembrie, corelată în principal cu relaxarea execuţiei bugetare – inclusiv în contextul măsurilor de sprijin aplicate în contextul crizei pandemice –, precum şi cu majorarea injecţiilor de lichiditate generate de intrările de fonduri europene.