În trimestrul II 2019, PIB real și-a păstrat rata alertă de creștere (4,4 la sută în termeni anuali), însă comparativ cu primele trei luni acest avans s-a temperat cu 0,6 puncte procentuale, în principal pe seama frânării exporturilor, afectate de contextul internațional. Cererea de consum
și-a încetinit ușor ritmul, în timp ce investițiile s-au dinamizat, devenind componenta cu aportul cel mai consistent la creșterea economică. O atenuare de ritm au înregistrat și importurile, evoluție insuficientă însă pentru a înlătura efectul de erodare imprimat de cererea externă
netă asupra dinamicii PIB, se arată în Buletinul pe luna iulie a Băncii Naționale a României.

Creșterea consumului s-a temperat

Consumul final al populației s-a extins cu 5 la sută în termeni anuali, ritm inferior cu 1,2 puncte procentuale celui din trimestrul I, în corelație cu o decelerare a veniturilor reale ale populației (care și-au menținut însă un ritm anual înalt) și cu cvasistagnarea creditelor noi (pentru al doilea trimestru consecutiv). În următoarea perioadă, cererea de consum își va păstra probabil
traiectoria robustă, reflectată de parcursul indicatorilor de încredere aferenți populației, dar și activității de servicii și celei de comerț – în primele două cazuri, nivelul mediu pentru intervalul iulie-august a fost superior mediei  anului 2018, iar operatorii comerciali rămân optimiști,
deși încrederea s-a diminuat (conform CE-DG ECFIN).

Vești bune de la construcții

Formarea brută de capital fix și-a consolidat traiectoria crescătoare, accelerarea până la 18 la sută a dinamicii anuale fiind imprimată deopotrivă de expansiunea activității de construcții și de revigorarea investițiilor de natură tehnologică. Astfel, lucrările de construcții pentru
obiective noi s-au extins cu aproape 37 la sută (variație anuală), intensificări de ritm observându-se atât pe segmentul clădirilor (locuințe și obiective nerezidențiale),
cât și pe cel al lucrărilor inginerești. Evoluția a fost stimulată de condițiile meteorologice favorabile din prima parte a acestui an, dar o contribuție a revenit și rezultatelor modeste din perioada de bază. Perspectiva privind activitatea de construcții în următoarele luni rămâne optimistă, pe fondul ameliorării reglementărilor pe piața forței de muncă aferente acestui sector, dar și al impulsurilor asociate ciclului electoral și exercițiului de finanțare europeană multianuală, de natură a stimula investițiile publice. Imaginea este reflectată și
de indicatorul de încredere calculat de CE-DG ECFIN, care în primele două luni ale trimestrului III s-a plasat în continuare peste media anului 2018.

Investiții mai multe

Accelerarea investițiilor a fost susținută și de avansul cu 7,9 la sută al achizițiilor de utilaje (inclusiv autovehicule cumpărate de companii și instituții), proiectele finalizate sau în derulare în semestrul I vizând extinderea sau modernizarea capacităților de producție (de exemplu,
în industria materialelor de construcții, industria auto, industria aeronautică, prelucrarea țițeiului, industria alimentară, fabricarea de produse electrocasnice, cosmetice, mobilier pentru birouri). Totuși, acumulările de capital fix își vor diminua probabil intensitatea
în următoarele luni, în contextul în care tensiunile și incertitudinea care persistă pe plan mondial alimentează tendința de amânare a deciziilor de investire. Indicii în acest sens se conturează la nivelul industriei prelucrătoare, unde suflul relativ slab al comenzilor, îndeosebi al celor pentru export, se reflectă în scăderea gradului de utilizare a capacităților de producție (până la 74,7 la sută în trimestrul III 2019, valoare minimă pentru ultimii nouă ani). Această perspectivă este confirmată și de temperarea observată în primele șapte luni ale acestui
an pe canalul anumitor surse de finanțare – fluxuri de investiții directe și credite acordate sectorului corporativ.

Probleme cu exporturile

Într-un context internațional dominat de incertitudini și tensiuni, activitatea zonei euro a pierdut în intensitate, fapt care s-a repercutat asupra exporturilor autohtone. O relansare a livrărilor externe în perioada următoare este puțin probabilă, în condițiile în care așteptările
privind activitatea economică se mențin încă rezervate pe plan global și, în particular, european (la nivelul UE-28, indicatorul sentimentului economic și-a păstrat tendința descendentă pe care s-a situat începând din luna ianuarie 2018). Volumul exporturilor de bunuri s-a restrâns cu 0,6 la
sută în termeni anuali, în principal pe seama livrărilor de componente auto (scădere cu peste 10 la sută, pentru al patrulea trimestru consecutiv). Pe o traiectorie descrescătoare s-au plasat și exporturile de echipamente  electronice și pentru comunicații, cabluri electrice și dispozitive de conexiune, echipamente navale și aeronautice, confecții și articole din piele. La polul
opus s-au poziționat exporturile de autovehicule (6,7 la sută, variație de volum), dar și cele de echipamente de măsură și control, motoare și generatoare electrice, produse petroliere, materii prime agricole. Importurile de bunuri au continuat să crească, însă avansul mai lent al cererii locale și reducerea exporturilor au condus la o temperare de ritm anual (până la 3,1 la sută), evoluția fiind localizată la nivelul tuturor categoriilor majore – bunuri intermediare, de capital și de consum (inclusiv autovehicule).

Producția industrială, în declin

În luna iulie 2019, volumul producției industriale a continuat să înregistreze un declin în termeni anuali, atenuarea scăderii comparativ cu luna precedentă (până la -3 la sută, de la -6,2 la sută) fiind însă determinată de un efect de calendar favorabil; seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare evidențiază o adâncire a contracției. Comprimarea producției a fost cvasigeneralizată la nivelul ramurilor industriale, pe fondul contextului internațional tensionat (conflictul economic sino-american are probabil cea mai importantă contribuție în acest sens), oglindit într-un parcurs fragil al activității industriale mondiale și, în particular, al celei din zona euro. În plus, în perioada analizată, producția din ramura energetică a resimțit efectele deficitului de precipitații. Printre cele câteva industrii cu o evoluție favorabilă s-au numărat prelucrarea hidrocarburilor (odată cu derularea unor investiții de modernizare a producției în cadrul unei rafinării), industria materialelor de construcții (în contextul extinderii lucrărilor de
construcții) sau cea a altor mijloace de transport – cele trei domenii au consemnat ușoare creșteri ale producției, cuprinse între 2,8 și 4,5 la sută. Perspectivele privind economia globală se mențin rezervate, astfel că o revenire a activității industriale interne în perioada următoare este puțin probabilă; indicatorul de încredere calculat de către CE-DG ECFIN pentru sectorul
manufacturier a rămas în apropierea valorii nule.

Angajatorii găsesc greu forță de muncă

Oferta excedentară a forței de muncă s-a menținut restrânsă și pe parcursul lunii iulie 2019, ambele rate ale șomajului poziționându-se la niveluri modeste (3 la sută rata ANOFM, respectiv 3,9 la sută rata BIM).  Totodată, climatul dificil pentru angajatori în procesul de recrutare, reflectat atât de creșterea preferinței pentru lucrători străini (numărul lucrătorilor străini nou-admiși pe piața românească a fost extins cu încă 10 000, până la 30 000 de persoane), cât și de continuarea tendinței descendente a avansului numărului de salariați (sub 1 la
sută în iulie) sugerează persistența condițiilor tensionate pe piața muncii. Pentru perioada următoare, atât studiul Manpower, cât și Sondajul CE-DG ECFIN relevă o perspectivă mai puțin optimistă privind angajările. În primul caz, previziunile se situează la minimul ultimilor
patru ani, în timp ce Sondajul CE-DG ECFIN indică așteptări pozitive, dar în atenuare în comerț și stabilitatea numărului de angajați în industrie, servicii de piață și construcții. Totodată, dificultățile firmelor în atragerea, respectiv menținerea candidaților se reflectă în dinamica
anuală alertă a câștigului salarial mediu net pe economie (15,2 la sută).

Bani mai mulți, cumpărături mai multe

În luna iulie 2019, ritmul anual de creștere a volumului activității din comerț și servicii a accelerat până la aproximativ 8 la sută, în contextul menținerii avansului alert al veniturilor populației, dar și al revigorării cererii pentru resurse împrumutate (pe fondul reducerii
ratei dobânzii în cursul lunilor anterioare). În comerț, dinamizarea a fost vizibilă la nivelul ambelor categorii de bunuri, mai accentuată pe segmentul celor de uz curent (intensificare până la 5,9 la sută), în special datorită vânzărilor de carburanți și produse farmaceutice și,
într-o mai mică măsură, comerțului cu alimente. În cazul produselor de folosință îndelungată, accelerarea a fost generalizată, remarcându-se creșterile cu 10-11 la sută consemnate de achizițiile de bunuri pentru dotarea locuinței, sub impulsul oferit de contextul încă favorabil
la nivelul sectorului imobiliar, precum și de vânzările auto (orientate tot mai intens către autovehicule noi). În schimb, încasările din servicii prestate populației și-au încetinit ritmul de creștere, evoluție atribuită segmentului HoReCa, care și-a înjumătățit avansul comparativ cu luna precedentă (până la 11,1 la sută).

S-a adâncit deficitul comercial

Conform datelor preliminare publicate de INS, în luna iulie 2019 exporturile de bunuri au înregistrat un declin în termeni anuali de 1 la sută, reflectând cererea fragilă din partea principalelor economii europene. Aportul principal a aparținut reducerii la jumătate a
valorii livrărilor de materii prime neenergetice. Totuși, unele ramuri industriale, cum ar fi fabricarea mașinilor și utilajelor, cea a echipamentelor electrice, cea a produselor din cauciuc și mase plastice, au înregistrat evoluții pozitive (creșteri de 10-14 la sută ale cifrei de
afaceri pentru piața externă). În schimb, importurile s-au majorat (5,9 la sută în termeni anuali), contribuții importante revenind achizițiilor de produse chimice și energetice (în special energie electrică). În aceste condiții, deficitul comercial s-a lărgit în termeni anuali cu 37 la sută, până la circa 1 772 milioane euro.

Prețuri mai mari

În luna iulie 2019, rata anuală de creștere a prețurilor producției industriale pentru piața internă s-a intensificat până la 6,2 la sută (cu 1,5 puncte procentuale față de luna precedentă). În structură, aportul dominant a revenitvprețurilor bunurilor energetice, care au avansat cu 11,8 la
sută, pe fondul restrângerii ofertei de energie electrică provenind din surse hidro, în asociere cu deficitul devprecipitații. O accelerare, însă de amplitudine mai modestă, a consemnat și ritmul de creștere a prețurilor bunurilor de capital (până la 1,9 la sută), în timp ce la nivelul celor de consum, dinamica înaltă înregistrată în lunile anterioare s-a menținut, pe seama evoluției din
sectorul alimentelor procesate.

Rata anuală a inflației a accelerat în luna iulie 2019 până la 4,12 la sută (+0,28 puncte procentuale față de luna anterioară), rămânând pentru a șasea lună consecutiv peste limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare (2,5 la sută ±1 punct procentual).
Intensificări de ritm au fost înregistrate la nivelul tuturor componentelor principale, mai accentuate în cazul prețurilor produselor din tutun (scumpirea acestui tip de bunuri neavând la bază majorarea accizei) și al celor administrate (ca urmare a manifestării unui efect de
bază, perioada curentă consemnând, de altfel, reducerea tarifelor la gazele naturale). Rata anuală a inflației de bază CORE2 ajustat și-a continuat traiectoria ascendentă până la 3,33 la sută (+0,05 puncte procentuale față de luna anterioară), în principal pe fondul creșterii prețului cărnii de porc, în corelație cu efectele nefaste ale pestei porcine observate atât pe plan local, cât și la nivel internațional.

Politica monetară

În ședința din 4 iulie, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nemodificată a ratei dobânzii de politică monetară – la nivelul de 2,50 la sută –, precum și a ratelor dobânzilor aferente facilității de depozit și celei de creditare (la 1,50 la sută, respectiv 3,50 la sută),
concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, ratele RMO aplicate pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit au fost menținute la nivelul de 8 la sută. Analizele care au stat la baza deciziilor au arătat că rata anuală a inflației a rămas constantă în mai, la 4,10 la sută – deasupra nivelului înregistrat în martie și peste
cel prognozat –, iar ascensiunea ei din trimestrul II a fost antrenată prioritar de accelerarea inflației de bază pe fondul influențelor provenind din noua taxă din sectorul telecomunicațiilor și din creșterea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, dar și al presiunilor inflaționiste ridicate decurgând din cererea agregată, costurile salariale și anticipațiile inflaționiste pe termen scurt. Totodată, potrivit noilor date, expansiunea economică a accelerat peste așteptări în trimestrul I 2019 , în contextul unei neanticipate reamplificări a dinamicii ei trimestriale, implicând o majorare a excedentului de cerere agregată peste nivelul anticipat. În același timp, tensiunile de pe piața muncii au rămas ridicate, inclusiv în condițiile cvasistabilizării
ratei șomajului BIM în apropierea minimului istoric în intervalul ianuarie-aprilie 2019, iar creșterea anuală a câștigului salarial mediu brut nominal din economie s-a menținut pe palierul de două cifre; pe același palier a revenit și a rămas în primele patru luni dinamica anuală
a costului salarial unitar din industrie, în absența unor câștiguri evidente de productivitate.
Proiecția pe termen scurt actualizată în acest context a relevat perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei pe orizontul scurt de timp, în condițiile unor mici fluctuații, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidențiată în precedenta prognoză pe termen mediu. Influența factorilor pe partea ofertei era anticipată a fi mai puțin inflaționistă pe termen
scurt decât în prognoza anterioară , în timp ce acțiunea factorilor fundamentali se prefigura a fi ușor mai inflaționistă.

Cresc incertitudinile

Evaluările au evidențiat însă și o creștere a incertitudinilor și riscurilor asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri – în contextul angajamentului de menținere a deficitului fiscal în limita prevăzută de Pactul de stabilitate și creștere –, precum și a celor legate de absorbția fondurilor europene. Incertitudini și riscuri sporite decurgeau și din tendința
de slăbire a creșterii economice în zona euro și pe plan global, având în vedere inclusiv creșterea riscurilor induse de războiul comercial și de incertitudinile legate de Brexit. Acestora li se asociau perspectivele relaxării conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed și atitudinea
probabilă a băncilor centrale din regiune.

Pe piața monetară interbancară excedentul net de lichiditate s-a amplificat substanțial în perioada de constituire a RMO 24 iunie-23 iulie, sub impactul amplelor injecții de rezerve efectuate de Trezorerie . În contextul absorbirii consecvente de către BNR a surplusului de
rezerve prin operațiuni săptămânale de atragere de depozite la termen cu scadența 1W efectuate prin licitație la rată fixă de dobândă, cu alocare integrală , dar și al intensificării apelului băncilor la facilitatea de depozit, randamentele ON au coborât încă din primele zile ale lunii iulie și au tins apoi să se mențină în jumătatea inferioară a coridorului ratelor dobânzilor, pentru ca în debutul noii perioade de constituire a RMO să revină în apropierea și, temporar, chiar să urce deasupra ratei dobânzii de politică monetară, în condițiile reluării absorbțiilor de lichiditate ale Trezoreriei. La rândul lor, cotațiile ROBOR (3M-12M) s-au reînscris pe trendul descendent stopat temporar în iunie, reducându-și ecartul pozitiv față de rata dobânzii de
politică monetară.

Evoluția cursului leu/euro

Cursul de schimb leu/euro s-a menținut în iulie pe palierul mai jos atins în primele zile din iunie, dar și-a amplificat ușor fluctuațiile, într-un context caracterizat prin variații ale apetitului investitorilor pentru plasamente pe piețele financiare din regiune. Acestea au fost provocate de incertitudinile/semnalele de intensitate diferită date succesiv de BCE și Fed privind relaxarea
în perspectivă a conduitei politicii monetare, care au antrenat și o mișcare descendentă relativ alertă a ratei de schimb euro/dolar. Raportul leu/euro a receptat însă și influențe provenite din acțiunea unor factori interni cu caracter sezonier, de natură să amplifice oferta de devize
pe piața valutară interbancară.

Au scăzut ratele dobânzilor

Ratele dobânzilor practicate de instituțiile de credit în relația cu clienții nebancari au urmat o mișcare general descendentă în luna iulie. Astfel, rata medie a dobânzii la creditele noi și-a continuat declinul atât pe segmentul societăților nefinanciare (-0,35 puncte procentuale
față de luna anterioară, până la 5,75 la sută), cât și pe cel al gospodăriilor populației, în pas mai temperat totuși (-0,10 puncte procentuale, până la 8,06 la sută), în condițiile în care, pe fondul majorării în această lună a valorii IRCC, rata dobânzii la creditele noi pentru locuințe a crescut, însă cea aferentă creditelor noi pentru consum și-a accentuat scăderea, concomitent cu
creșterea amplă a fluxului acestor împrumuturi, până la un nou maxim istoric. Randamentul mediu al depozitelor noi la termen s-a redus ușor în cazul societăților nefinanciare (-0,06 puncte procentuale, până la 2,31 la sută), dar a consemnat un avans pe segmentul populației
(+0,20 puncte procentuale, până la 1,90 la sută), după relativul imobilism din precedentele nouă luni.