BNS transmite că în cadrul workshopului tematic organizat la Bucureşti, de Confederaţia Europeană a Sindicatelor (ETUC), în parteneriat cu Blocul Naţional Sindical, din programul ,,Viitorul fondurilor europene pentru coeziune şi tranziţie echitabilă: cu sau fără lucrători?”, a doua cea mai mare confederaţie sindicală din România a lansat cinci recomandări de politici publice pentru coaliţia de guvernare.
Blocul Naţional Sindical solicită ca cele cinci puncte să fie cuprinse în viitorul program de guvernare, astfel încât, în politica de coeziune 2021-2027, prin care România va primi de la Uniunea Europeană 46 de miliarde de euro, să nu fie repetate greşelile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă BNS solicită ”alocarea cu prioritate a resurselor pentru atenuarea discrepanţelor regionale şi a inegalităţilor sociale”.
”Este extrem de important să fie finanţate intervenţii la nivelul regiunilor mai puţin dezvoltate care să contribuie în mod real şi durabil la reducerea disparităţilor regionale şi a inegalităţilor”, spun sindicaliştii. ”
Solicităm Guvernului o evaluare a modului în care, pe această nouă perioadă de programare 2021-2027, sunt alocaţi banii pe programele existente şi pe regiuni. În momentul în care Guvernul Orban a conceput Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am constat că banii europeni erau orientaţi cu precădere spre fiefurile liberale din ţară. De pildă, doar pentru metroul de la Cluj-Napoca puteau fi alocaţi 2 miliarde de euro din totalul de 29 de miliarde de euro din PNRR. Ulterior, în urma recomandărilor noastre către toţi oamenii politici, metroul de la Cluj a rămas doar cu 600 de milioane de euro, restul banilor necesari pentru construcţie susţinându-se de la bugetul de stat. Problema este că dacă aceste fonduri europene ajung doar în anumite comunităţi locale, adâncim şi mai mult ecartul dintre judeţele şi regiunile bogate şi cele sărace. Avem deja decalaje grave între regiuni! Apare şi riscul de depopulare. Oamenii vor migra către comunităţile mai bogate, iar şansa de a reechilibra dezvoltarea economică şi socială teritorială va deveni inexistentă! Şi tocmai acesta este scopul politicii de coeziune: să abordeze disparităţile economice şi sociale dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene!”, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
BNS mai arată că este nevoie ca în procesul de evaluare a intervenţiilor să se acorde mai multă atenţie aspectelor calitative.
”Astăzi, statul român finanţează o mulţime de start-upuri de economie socială. Adică, reuşim să integrăm, pe hârtie, în piaţa muncii persoane vulnerabile cu sute de milioane de euro din bugetele Ministerului Economiei sau Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dar aceste startup-uri sunt selectate pentru finanţarea cu bani europeni sau de la bugetul de stat doar în urma unor criterii cantitative. Concret, sunt punctate mai mult firmele care creează mai multe locuri de muncă, dar nimeni nu se uită şi la calitatea locurilor de muncă. Aşa că cele mai multe contracte de muncă încheiate cu startup-uri sunt pe timp parţial de muncă (două ore, de exemplu) şi pe salariul minim. Considerăm că aceste criterii cantitative trebuie transformate în criterii calitative. Trebuie bonfiicate startup-urile care creează locuri de muncă de calitate, cu contracte pe minim 8 ore de muncă. Rata de dispariţie a startup-urilor în România este uriaşă. România nu are o analiză a numărului de firme care au crescut numărul de salariaţi, cum s-au dezvoltat aceste startup-uri după ce au fost sprijnite cu bani europeni şi de la bugetul de stat”, precizează Blocul Naţional Sindical.
BNS mai cere ”corectarea cadrului legislativ în domeniul achiziţiilor pentru a maximiza efectele sociale generate în special în cazul marilor proiecte de investiţii”. ”Concret, cerem introducerea unor conditionalităţi legislative care să vizeze componenta socială a achiziţiilor publice finanţate din bugetul public sau din fonduri europene, ca de exemplu introducerea obligativităţii existenţei contractelor colective de muncă”, spun sindicatele. ,
”Aceasta este o altă problemă cu care România se confruntă: în caietele de sarcini pe care firmele trebuie să le îndeplinească atunci când participă la licitaţiile publice, nu există indicatori cu caracter social. De pildă, când o companie câştigă un contract pentru reabilitarea unui drum, nimeni nu se uită la numărul de contracte colective de muncă încheiate în acea companie. Ştim că aceste contracte ierarhizează salariaţii. Cei cu studii înalte, primesc automat salarii mai mari, de exemplu. Neavând aceste contracte, cei mai mulţi dintre ei sunt plătiţi pe salariul minim. Iar România are obligaţia de a transpune în legislaţie până în luna noiembrie a anului viitor noua Directivă a salariului minim. Condiţia este să acoperim 80% din angajaţii români cu contracte colective de muncă. Cum credem noi că am putea face asta?”, a mai precizat preşedintele Blocului Naţional Sindical.
BNS propune şi eliminarea prevederii legale prin care companiile care participă la licitaţii publice pot subcontracta activitatea de bază, arătând că ”o firmă care câştigă un contract pentru reabilitarea unui pod, de exemplu, nu este obligată să aibă muncitori calificaţi sau tehnologiile necesare”.
”Astfel, firma poate subcontracta lucrările. Aşa există în România firme specializate în câştigarea de licitaţii care execută lucrările prost, nu îşi plătesc subcontractorii, iar Comisia Europeană ajunge să nu ne mai deconteze integral sau parţial proiectele, astfel cheltuielile sunt şi mai mari pentru bugetul de stat”, se afirmă în document. BNS cere şi eliminarea birocraţiei din proiectele pe fonduri europene. ”În multe cazuri, birocraţia este excesivă pentru a dovedi îndeplinirea unor indicatori. Putem spune că România operează şmechereşte astăzi. Spunem că nu dăm ajutoare de stat companiilor, dar le ajutăm să investească în capitalul uman. Există fonduri europene pentru programe de formare profesională la care aplică firme specializate în acest lucru, ONG-uri şi sindicate. Acestea formează lucrători din diverse companii, dar statul le impune o condiţie imposibilă: să meargă aceste entităţi în firmele unde au format angajaţii şi să ceară angajatorilor promovarea angajaţilor, modificări de contracte de muncă, în contextul în care acei salariaţi au competenţe crescute. Firmele rămân astfel cu avantajul de a avea angajaţi competenţi, formaţi, dar ONG-urile şi sindicatele ajung să depindă de hârtii din partea angajatorilor, care să ateste că a fost modificată fişa postului pentru o parte dintre angajaţi sau că salariile au fost crescute, ca urmare a programelor de formare profesională derulate. Soluţia este foarte simplă în acest caz: Banii pe programele de formare profesională pentru angajaţii companiilor trebuie recunoscuţi drept ajutor de stat, iar firmele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii clare ca să îşi poată forma angajaţii pe bani europeni. Iar efectele se vor vedea apoi în economie: angajaţi mai bine plătiţi. În caz contrar, România nu face decât să cheltuie sute de milioane de euro degeaba”, mai spune BNS.
”Reiterăm faptul că rolul sindicatelor în politica de coeziune este crucial pentru a ne asigura că banii europeni sunt împărţiţi echitabil între regiuni, iar beneficiile ajung în mod egal la lucrători”, precizează sindicatul.