Boardul executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) va discuta în ședința din 27 septembrie solicitarea României de încheiere a unui nou acord de tip stand-by, potrivit calendarului publicat pe site-ul FMI.

Guvernul a cerut aprobarea unui acord preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internațional, de la declanșarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.

Potrivit premierului Victor Ponta, proiectul final de scrisoare de intenție a fost trimis FMI pe 12 septembrie.

Guvernul propune, prin asumarea angajamentelor față de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, un mod transparent prin care România să-și asigure o stabilitate și o predictibilitate absolut necesare pentru continuarea creșterii economice și o dezvoltare de care țara noastră are foarte multă nevoie, a declarat, marți primul ministru în plenul Parlamentului.

Ponta: Deciziile importante ale Guvernului trebuie să fie prezentate, ratificate de Parlamentul României

„Pentru mine este, însă, extrem de important să știu că acest nou acord nu este un acord doar al unui Guvern, ci este un acord însușit de clasa politică. Sunt convins că, astăzi, grupurile politice parlamentare își vor exprima susținerea sau, sigur, dezacordul. (…) Din momentul în care, însă, avem un asemenea acord, practic, pentru toate forțele politice responsabile există o predictibilitate de care în mod sigur avem foarte multă nevoie. Vreau să reiterez faptul că toate deciziile importante ale Guvernului, din punctul meu de vedere (…), trebuie să fie prezentate, ratificate de Parlamentul României, fie că e vorba de decizii de politică externă, de decizii importante din punct de vedere economic. Guvernul administrează țara, decizia, însă, aparține românilor”, a subliniat premierul Ponta.

Potrivit acestuia, în baza acestui nou acord, care va fi susținut de Parlament și ratificat de partenerii internaționali ai României, cofinanțarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând la rata actuală de absorbție o economie anuală de peste un miliard de lei.

Șeful Executivului a spus că, potrivit scrisorii, nu există nicio intenție de creștere a fiscalității, cota unică de 16% fiind păstrată.

„Și există situații, așa cum este TVA la pâine, în care putem aplica scăderi de fiscalitate în măsura în care scăderea de la 24 la 9% a TVA la pâine se va dovedi un proiect de succes. Vom continua în perioada care urmează și cu alte produse alimentare (…) să combatem evaziunea fiscală, să avem prețuri acceptabile la produsele de bază și să arătăm că acea teorie care spune că o fiscalitate mai redusă duce de fapt la încasări mai mari se poate verifica și în România”, a adăugat el.

Referindu-se la obligarea persoanelor care obțin venituri din chirii de a plăti cotele de asigurări de sănătate, premierul a precizat că această obligație va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, este limitată la cinci salarii medii și este o măsură extrem de corectă, de justiție socială.

El a mai arătat că acordul prevede continuarea creșterii venitului minim garantat în 2014 și introducerea unei alocații pentru încălzirea de locuințe pentru categoriile defavorizate.

În ceea ce privește programul de privatizări, șeful Executivului a subliniat că nu există privatizări majoritare.

Acordul nu prevede niciun fel de obligație pentru Guvernul României 

„Este vorba despre listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia și 10% din Hidroelectrica. E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acționar, dar prin acest capital privat putem să avem și un management mai performant și resurse pentru investiții în retehnologizare”, a detaliat Ponta.

Premierul a mai precizat că acordul nu prevede niciun fel de obligație pentru Guvernul României și pentru România de a impozita persoanele fizice autorizate sau drepturile de autor.

„Este o cerință veche a partenerilor noștri internaționali (…), nu avem o asemenea obligație și împreună cu dumneavoastră putem gândi în viitor un sistem fiscal care poate lărgi baza de impozitare, pentru că, în continuare, în România sunt puțini cei care plătesc taxe și foarte mulți cei care beneficiază”, a completat premierul. 

Agerpres