O modificare ce atrage atenția se referă la redactarea motivării unei hotărâri judecătorește definitive și la semnarea acestor documente. Se introduce obligația – care până acum nu exista – ca o hotărâre definitivă (de condamnare sau de achitare) să fie motivată în cel mult 30 de zile sau în cazuri excepționale în 60 de zile (dacă judecătorii își motivează imposibilitatea de a o face în 30 de zile). În plus, potrivit propunerii venite dinspre Comisia Iordache, motivarea trebuie semnată de toți judecătorii care au participat la ultimul termen de judecată la dezbateri, deliberări, pronunțarea sentinței. În cazul în care acest lucru nu este posibil, indiferent de motiv, atunci cauza se repune pe rol, deci practic se reia judecata ultimului termen într-o nouă componență a completului de judecată.

În acest context, se introduce un nou motiv de revizuire, ceea ce înseamnă o cale extraordinară de atac – nemotivarea sau nesemnarea de către toți judecătorii care au participat la luarea unei decizii a motivării.  Revizuirea sentinței poate fi cerută oricând, chiar și după moartea persoanei condamnate.

Prin urmare, dacă va fi adoptată această prevedere, practic i-ar deschide drum lui Liviu Dragnea pentru o schimbare a condamnării sale primite în dosarul referendumului (doi ani de închisoare cu suspendare). În cazul sentinței lui, motivarea nu a fost semnată de către toți judecătorii care au participat la luarea deciziei de condamnare și au trecut opt luni de la pronunțarea sentinței până ea a fost motivată. Motivarea a fost redactată de unul dintre judecătorii care au participat la luarea deciziei, însă pentru Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți, între timp pensionată și numită judecător la CCR, a semnat înlocuitoarea ei, Cristina Tarcea. Liviu Dragnea a speculat această întârziere și a vrut să deschidă un proces, dar plângerea i-a fost respinsă.

Alte prevederi, conform proiectului Comisiei Iordache, se referă la faptul că procurorii nu vor mai avea voie să dea niciun fel de informaţii despre dosarele penale, despre cei vizaţi de acestea şi nici despre modul în care au fost comise faptele penale.

Mai mult, modificările aduse codurilor penale vor să descurajeze denunţătorii să mai colaboreze cu organele de anchetă.