Bulgaria a încercat să exporte în secret arme și echipamente sovietice în Ucraina prin România și Polonia, arată o anchetă realizată de publicația bulgară Bivol.bg, semnată de Nikolay Marchenko, la care a contribuit și Mariusz Sepioło de la frontstory.pl .Investigația Bivol a fost publicată pe data de 19 iulie.

Potrivit investigației, în luna mai 2022, guvernul bulgar a încercat să introducă în Ucraina prin intermediul României muniție retrasă, si anume:

• rachete de 122 mm pentru lansatorul de rachete multiple autopropulsate BM-21 Grad;
• cartușe de 122 mm pentru obuzierul D-30 Gvozdika;
• cartușe de 152 mm pentru obuzierul D-20 Akatsiya;
• cartușe de artilerie de 130 mm.

Site-ul de investigații Bivol precizează că aproape toate erau fabricate în perioada sovietică, în Belarus, și aveau o valoare de circa 200 de milioane de dolari. Afacerea a constat în mai multe plăți de aproximativ 60 – 70 de milioane de dolari, mai arată sursele citate de publicația bulgară.

Rachetele ar fi fost fabricate în anii ’80 și au fost cumpărate de compania bulgară Alguns EOOD din Belarus, care, la începutul lunii mai, a exportat proiectilele spre Compania Națională de Apărare CN RomArm S.A., aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, mai scrie Bivol, care precizează că acordul prevedea ca muniția să fie apoi trimisă imediat în Ucraina.

Publicația bulgară mai menționează faptul că autoritățile române au fost nemulțumite de starea proiectilelor, deoarece multe erau ruginite sau deformate, iar Bucureștiul, „protejându-și buna reputație”, le-a trimis înapoi.

De asemenea, mai scrie Bivol, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, în contextul în care Belarusul a exprimat nemulțumiri privind suspiciunile că o licență în numele Minskului ar fi fost falsificată pentru a se realiza reexportul către Ucraina.

Mai mult, relatează organizația media din Bulgaria, în timpul vizitei oficiale în România a premierului Kiril Petkov de la 29 aprilie, la o zi după vizita de la Kiev, s-ar fi făcut aranjamentele pentru exportul de arme în Ucraina prin intermediul României.

Ar fi fost vorba despre exportul a circa 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari. În plus, Bivol precizează, citând surse, că „cel puțin 15 milioane (de dolari – n.r.) au fost destinate drept comision neoficial pentru funcționari publici (Bivol nu precizează clar dacă este vorba despre funcționari din România sau Bulgaria ori din ambele țări), cu cinci milioane în avans”.

Potrivit publicației bulgare, „tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: Alguns vinde muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revinde apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semnează un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final”.

Însă, când Kievul a primit muniția și a constatat stare în care se afla, a trimis-o înapoi în România, fiindcă proiectilele nu erau operabile în luptă.

Totodată, Bivol mai scrie că i-a trimis o scrisoare oficială ministrului Economiei, Florin Spătaru, care a transmis mai departe întrebările către RomArm S.A.

Conform sursei citate, directorul general al companiei, Gabriel Țuțu, a confirmat că „RomArm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns” și că „contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”

Vă prezentăm mai jos integral ancheta realizată de Bivol.bg:

”În loc să ofere ajutor militar în mod oficial și transparent, Bulgaria vinde în secret arme destinate Ucrainei prin intermediul Poloniei și României, a descoperit Bivol în cadrul unei investigații comune cu colegii noștri polonezi de la Fundacja Reporterow (FR).

Constatările noastre sunt coroborate cu documente oficiale ale Ministerului bulgar de Externe și ale Ministerului român al Economiei.

În mai 2022, Bulgaria a încercat să exporte în secret în România muniție retrasă: rachete de 122 mm pentru lansatorul de rachete multiple autopropulsate BM-21 Grad, cartușe de 122 mm pentru obuzierul D-30 Gvozdika, cartușe de 152 mm pentru obuzierul D-20 Akatsiya și cartușe de artilerie de 130 mm.

Aproape toate au fost fabricate în Republica Sovietică Belarus, iar valoarea totală a acestora a fost de aproximativ 200 de milioane de dolari. Afacerea a constat în mai multe plăți de aproximativ 60 – 70 de milioane de dolari, potrivit surselor lui Bivol din industria de armament.

Acest lucru este coroborat de o serie de documente oficiale pe care am reușit să le obținem. Rachetele fabricate în anii ’80 au fost achiziționate de compania bulgară Alguns EOOD din Republica Belarus. La începutul lunii mai, Alguns a exportat proiectilele către Compania Națională de Apărare CN RomArm S.A., condusă de Ministerul Economiei din România. Acordul prevedea ca muniția să fie apoi reexportată imediat în Ucraina.

Cu toate acestea, românii au fost nemulțumiți de starea rachetelor, multe dintre ele fiind lovite, deformate sau chiar ruginite. Protejându-și buna reputație, le-au trimis înapoi. Ajutați de Ministerul Economiei și Industriei, Alguns au încercat apoi să le repare prin așa-numita „reatestare” la producătorul de arme Vazovski Mashinostroitelni Zavodi (VMZ), deținut de stat, din Sopot, Bulgaria.

Cu toate acestea, uzina a refuzat cererea ministerului de a acorda prioritate proiectului, spunând că era ocupată cu un număr record de comenzi de la clienți străini. Miza era în mod clar mare în executarea la timp a dublei manevre – atât de mare încât ministrul Kornelia Ninova a demis întregul consiliu de administrație imediat și fără a cita vreun motiv clar. Cazul este pe cale să se transforme într-un alt scandal diplomatic, deoarece Bucureștiul trebuia să reexporte rachetele către Kiev, în timp ce Minskul era nemulțumit de suspiciunile că o licență în numele lor pentru reexportul armelor ar fi fost falsificată.

Bivol a cerut pozițiile oficiale ale ministrului economiei, Kornelia Ninova, și ale ministrului de externe, Teodora Genchovska, cu privire la acest caz. Nu am primit niciodată un răspuns de la Ninova, în timp ce Genchovska a declarat că ministerul de externe nu are informații în această privință. În conformitate cu legea privind libertatea de informare, echipa sa a informat Bivol că, în cele două luni care au urmat după 20 martie 2022, au fost efectuate nu mai puțin de 50 de zboruri către aeroportul militar din Rzeszow, în Polonia. Ministerul de Externe a confirmat că zborurile au transportat arme și muniții. Aeroportul din Rzeszow se află la doar 70 km de granița cu Ucraina.

Pentru comparație, în aceeași perioadă a anului trecut, nu a existat niciun zbor către acest aeroport, care este acum principalul centru de aprovizionare cu arme a Ucrainei. Afacerea dintre Alguns și RomArm este investigată de Agenția de Stat pentru Securitate Națională (SANS) și, potrivit surselor lui Bivol, interogatoriile martorilor sunt încă în curs de desfășurare.

„Suntem fără echivoc – Bulgaria nu exportă arme în Ucraina”. Această afirmație repetată a fost făcută încă o dată de vicepremierul Kornelia Ninova în cadrul emisiunii matinale de la bTV din 12 iulie 2022.

„Noi furnizăm arme altor țări – în certificatele de utilizator final pe care le eliberează figurează Cehia, Ungaria, Polonia, SUA”.

În opinia ei, documentul cheie pe care ar trebui să ne concentrăm este certificatul de utilizator final: „Când dețin bunurile, este decizia lor (adică dacă le revând sau le dau unei țări terțe ca ajutor). Cu toate acestea, Bivol a reușit să obțină dovezi suficient de solide că transporturi mari de arme bulgărești au fost trimise în Ucraina, inclusiv prin intermediul unor instituții oficiale din Sofia, București și Varșovia.

Această politică evazivă a lui Ninova și a guvernului cu privire la exportul de arme în Ucraina creează mediul perfect pentru canale comerciale corupte și dubioase și pentru acorduri secrete cu companii private cărora li s-au acordat drepturi exclusive de a face afaceri cu uzinele de stat ale complexului militar industrial.

Managerii companiilor de stat sunt concediați în mod inexorabil dacă refuză să coopereze la aceste acorduri private care contravin intereselor statului. Informațiile pe care le-am primit din surse din interior despre mita de milioane de euro dată oficialilor de stat trebuie să fie investigate de SANS și CACIAF. Bivol este gata să ofere aceste informații instituțiilor relevante, cu condiția să ni se permită să ne păstrăm sursele secrete.

Dorim să subliniem din nou că guvernul de coaliție al lui Kiril Petkov este singurul din cadrul NATO și UE, în afară de cel al dictatorului pro-rus al Ungariei, Viktor Orban, care nu furnizează oficial arme Ucrainei. La 4 mai 2022, atât partidele aflate la guvernare, cât și opoziția au votat în parlamentul bulgar pentru a oferi doar „sprijin militar tehnic” pentru Kiev. Acest lucru a pregătit terenul pentru o scară nelimitată de corupție în cadrul complexului militar industrial.

Prima persoană care a vorbit în mod public despre exportul de arme bulgărești către Ucraina prin Polonia și Cehia a fost fostul director general al Kintex, Alexander Mihaylov, care a comentat acest lucru încă din 27 aprilie. Varșovia și Praga aveau acum propria producție, a spus el, deoarece armatele lor trecuseră deja la standardele NATO, așa că cantitățile exportate către aceste țări nu erau necesare și nu aveau cum să servească nevoilor acestor țări.

El a comentat că produsele exportate se potriveau cu cele folosite în luptă în Ucraina. Între timp, The New York Times a relatat despre exportul de arme bulgărești către Ucraina prin intermediul unei companii americane din Polonia.

Armele din Bulgaria către Ucraina sunt exportate nu doar prin Polonia și Cehia, ci și prin România, a constatat ancheta lui Bivol prin intermediul unor surse din Sofia și București.

Împușcături politice pe tema armelor pentru Ucraina

În urmă cu câteva săptămâni, premierul Kiril Petkov și președintele Rumen Radev au intrat într-un schimb de replici mediatic aprins pe tema vânzării secrete de arme către Ucraina. Kiril Petkov a confirmat indirect ziarului britanic The Guardian informațiile din ultimele luni despre comerțul cu arme bulgărești și reexportul ulterior al acestora în Ucraina.

„Mă tem că Bulgaria va deveni un stat mult mai timid, mai moale în ceea ce privește retorica împotriva războiului și că unele dintre exporturile noastre către Polonia vor fi puternic diminuate”.

Premierul a arătat apoi spre președinte, care, în cuvintele sale, s-a opus „foarte ferm” furnizării de arme Ucrainei prin intermediul unor țări terțe.

„Noi am fost foarte mult pentru”, a spus Petkov.

„Interviul acordat de prim-ministru pentru The Guardian a dezvăluit foarte multe lucruri. El a recunoscut practic că Bulgaria exportă arme către Ucraina”, a replicat Rumen Radev.

„În încercările sale de a mă viza pe mine, el i-a dat o lovitură Korneliei Ninova, care este șefa comisiei care eliberează licențele pentru aceste arme.”

Când interviul din The Guardian a fost citat în presa bulgară, biroul de presă al guvernului a trimis o precizare pentru a respinge concluziile care ar putea fi trase din cuvintele premierului: „În legătură cu publicațiile din mass-media referitoare la ajutorul militar din partea Bulgariei către Ucraina, dorim să clarificăm că țara noastră respectă cu strictețe decizia Parlamentului adoptată la 4 mai 2022 și oferă doar tipul de ajutor specificat în documentul menționat mai sus: https://www.parliament.bg/bg/desision/ID/164134.”

Kiril Petkov însuși a declarat la Bruxelles că „nu este adevărat”. Guvernul respecta decizia parlamentului de a nu trimite arme în Ucraina și de a repara în schimb doar echipamente militare.

„Da, exportăm tot felul de muniții și arme către partenerii noștri din UE”, a adăugat premierul.

„Trebuie făcută o distincție foarte clară – nu există niciun export ascuns către Ucraina”.

„Pasul pe care îl facem este de a exporta în Polonia”, a explicat Petkov, spunând că cuvintele sale din interviu au fost denaturate de presa bulgară.

Informația a fost confirmată suplimentar de ministrul inovațiilor, Daniel Lorer, comentând cuvintele lui Petkov pentru Nova TV: „Cel mai probabil, o parte din aceste arme merg către țări care își dau propriile arme Ucrainei, în cadrul unui fel de schemă de înlocuire”.

În opinia societății civile bulgare și a partenerilor noștri din NATO, actuala poziție ipocrită este rușinoasă. Este rușinos faptul că cele mai înalte niveluri ale guvernului tolerează un export ascuns de arme, indiferent de considerentele lor politice interne. Lumea se află la un moment de răscruce în ceea ce privește valorile civilizației și poziția fiecărei țări în această bătălie este importantă. Compromisul de a sprijini sau nu în mod deschis țara care suferă de această agresiune brutală și inumană este inacceptabil atât în viața publică, cât și la nivel individual.

Ipocrizia prin care pretindem că vrem să ajutăm Ucraina, dar pentru a rămâne la putere suntem de acord să rămânem pasivi, este un semn de mai mult decât mimare politică. Este semnul a ceva mult mai rău și mai vicios, ceva ce poate fi văzut ca fiind la același nivel cu servirea propriilor interese personale, profitând în același timp de situația actuală.

Mantra despre „interesul național al Bulgariei” nu se aplică în acest caz, pentru că este dincolo de orice îndoială că interesul nostru național este indisolubil legat de comunitatea strânsă a țărilor democratice dezvoltate – motorul care trage civilizația noastră spre progres. Apartenența la această comunitate aduce nu numai privilegii și beneficii, ci și responsabilitatea de a o apăra cu propriile mijloace și pe propriile cheltuieli atunci când este necesar.

Rachetele Grad, un punct sensibil între Sofia, București și Kiev

În drum spre casă după vizita la Kiev din 28 aprilie 2022, premierul Kiril Petkov a făcut o oprire la București. Potrivit uneia dintre sursele Bivol, se întâmplau mai mult decât ședințele foto de protocol și declarațiile pentru presă – se făceau aranjamente pentru exportul de arme de producție bulgară și sovietică în Ucraina prin România.

Inițial, planul presupunea aproximativ 40.000 de rachete Grad, folosite într-un sistem de lansatoare multiple de rachete autopropulsate, o îmbunătățire a faimosului Katiușa folosit în al doilea război mondial. Cu toate acestea, rachetele de acest tip nu sunt produse în Bulgaria. Muniția în cauză a fost fabricată în fosta republică sovietică Belarus.

Potrivit a cel puțin două surse independente – un actual europarlamentar și un fost ministru al apărării – „Sofia este unul dintre cei mai mari furnizori de rachete, inclusiv Grad, către Ucraina”, prin intermediul unor țări terțe precum Polonia și România.

Sofia și București au discutat despre exportul a aproximativ 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere. Valoarea totală estimată a afacerii este de aproximativ 200 de milioane de dolari, din care, potrivit surselor noastre, cel puțin 15 milioane au fost destinate drept comision neoficial pentru funcționari publici, cu 5 milioane în avans.

Potrivit unor informații neconfirmate până în prezent, comunicarea privind afacerea se realiza direct între șefa de cabinet a prim-ministrului, Lena Borislavova, și șeful de cabinet al vicepremierului Kornelia Ninova, Kaloyan Metodiev.

Ministrul economiei este implicit președintele Comisiei interministeriale pentru controlul exporturilor și neproliferarea armelor de distrugere în masă, organismul responsabil pentru licența de export. Acesta a emis o licență individuală de export/transfer către o țară din UE, și anume România.

Autorizația de emitere a licenței a fost acordată cu o urgență obligatorie și a fost semnată în absență, pentru a nu fi nevoit să aștepte următoarea reuniune lunară a Comisiei. Procedura de emitere a licenței a fost demarată imediat după întoarcerea premierului din călătoria sa la Kiev și București.

Potrivit unor persoane care cunosc bine afacerea, instituțiile bulgare au fost practic nevoite să recurgă la fraudă pentru a realiza cât mai urgent tranzacția. A fost furnizat un document care atesta în mod fals că armele au fost refabricate la VMZ din Sopot. Kornelia Ninova ar putea verifica cu ușurință dacă un astfel de document a fost creat în mod legitim, deoarece uzina de echipamente militare se află sub controlul Ministerului Economiei. În schimb, ministrul Ninova a semnat prompt aprobarea sa. Un alt document scandalos de fals a fost, de asemenea, atașat – o „licență” (a se vedea copia de mai jos) a uzinei Belvneshpromservice, deținută de guvernul belarus.

Potrivit surselor lui Bivol din cadrul serviciilor de securitate, documentul este fals.

O simplă verificare efectuată de Bivol a arătat că până și numele Alguns era scris greșit în limba rusă, ceea ce nu se putea întâmpla într-un document oficial. Alguns era scris „Алгинс ЕОООО”, ceea ce este absurd – conform regulilor de transcriere, ar trebui să fie „Алганс” sau „Олганс”. Pe de altă parte, analogul în limba bulgară al EOOD (întreprindere cu un singur proprietar) în limba rusă este OOO („Общество с Ограниченной Ответственностью”). Abrevierea „ЕОООО” este necunoscută în limba rusă ca semnificație pentru un tip de proprietate a unei companii și nu a existat niciodată în țările din fosta Uniune Sovietică. Acest lucru arată că documentul a fost scris de bulgari și nu de cetățenii vorbitori de limbă rusă dintr-un fost stat sovietic.

Așa-zisul document este o scrisoare care atestă „lipsa impedimentelor pentru reexportul” muniției și este adresată directorului general al Alguns, Alexander Dimitrov, cunoscut în anumite cercuri sub numele de Sasho Scrap.

Explicația cea mai probabilă este că, aflând despre planurile de reexport, comisia guvernamentală din Belarus a trimis o notă tuturor producătorilor de stat, cum ar fi Belvneshpromservice și contractorilor săi, explicând că reexportul nu putea avea loc fără respectarea procedurii impuse la nivel internațional.

Consimțământul pentru reexport din partea belarusă nu a fost dat de autoritatea de stat competentă, ci de producătorul subordonat acesteia, care nu are autoritatea necesară. Un control efectuat de serviciile de securitate bulgare a arătat că licența de reexport nelegitimă nu specifică nici măcar țara pentru care se acordă această licență. O anchetă a serviciilor de securitate bulgare a arătat, de asemenea, că în arhivele societății care a eliberat licența nu există nicio scrisoare cu atributele specificate.

Acesta este un caz de fraudă flagrantă de documente care implică utilizarea unui antet în alb și a ștampilei de cauciuc a unei companii din Belarus.

Eliberarea unui permis de reexport pe baza unui astfel de document a reprezentat o încălcare gravă a legislației internaționale și bulgare care reglementează exportul și reexportul de bunuri cu acest tip de utilizare. Responsabilitatea pentru această încălcare revine în totalitate președintelui comisiei interministeriale – Kornelia Ninova.

În același timp, este greșit să trimitem muniție de proastă calitate către partenerul nostru NATO, România, și către Ucraina, care are mare nevoie de echipament militar adecvat. Graba și atitudinea de nepăsare față de documente se explică, cel mai probabil, cu interesele economice implicate în astfel de contracte, care sunt uriașe.

Prețul acestui tip de muniție, de exemplu, a crescut de la 700 de dolari la peste 2.000 de dolari pe cartuș de la începutul războiului din Ucraina. Asta înseamnă că orice comerciant care avea în depozit echipamente militare vechi poate acum să facă un profit uriaș dacă găsește o modalitate de a le exporta.

Prin urmare, afacerile de acest gen nu merg de obicei fără protecție politică, pentru care trebuie să se plătească comisioanele necesare. Atunci când marja de profit este de 75%, ne putem doar imagina care ar putea fi această mită, dar cu siguranță nu este mai mică de 7% sau, în acest caz particular, de aproximativ 15 milioane USD, potrivit exportatorilor de arme cu care a vorbit Bivol.

Totul până acum ar fi trecut probabil pe sub radar – adevăratele probleme au început după ce transportul a fost trimis. Tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: Alguns vinde muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revinde apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semnează un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final.

Documentele includ un inventar detaliat al bunurilor. Este important de menționat faptul că Nanotech acționa în calitate de reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina. Informațiile despre compania Nanotech într-unul dintre registrele comerțului din România arată că aceasta era înregistrată ca fiind „un intermediar în comerțul cu bunuri cu destinație specială”.

În acest sens, contractul este încheiat între Bulgaria, România și Ucraina.

Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație.

Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală. Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă.

Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și se afla într-o stare proastă.

Potrivit uneia dintre sursele lui Bivol, afacerea nu este un secret în cercurile industriei de apărare. Sursa noastră spune că rachetele Grad ar fi trebuit să fie vândute de Alguns Azerbaidjanului, dar se pare că vânzarea nu a avut loc sau anumite cantități au rămas nevândute. Prin urmare, s-a decis redirecționarea muniției care se prăfuiește în depozit către Ucraina prin România.

Compania și proprietarul acesteia au implicat-o apoi direct pe Kornelia Ninova în această afacere, care acum amenință să se transforme într-un scandal diplomatic internațional. Pentru că, atunci când Ucraina a trimis marfa înapoi, întregul transport a trecut din nou prin România și s-a întors până la compania bulgară Alguns. Autorizația de primire în țară a unor astfel de bunuri trebuia să poarte din nou semnătura vicepremierului Ninova.

În Bulgaria, uzina care poate recondiționa muniția este VMZ din Sopot. Alguns a căutat serviciile acesteia, dar producătorul de arme de stat a fost copleșit de comenzi legate de conflictul din Ucraina. Ei s-au oferit să finalizeze proiectul până la mijlocul anului 2023.

Între timp, un scandal diplomatic era pe punctul de a izbucni, când guvernul din Belarus a aflat despre reexportul neautorizat. Ambasada Belarusului la Sofia a transmis o scrisoare oficială autorităților bulgare cu privire la frauda care fusese folosită pentru a exporta arme fabricate în țara lor fără acordul lor.

Potrivit unor surse, premierul Kiril Petkov, viceprim-ministrul Kornelia Ninova și șefii lor de birou -Lena Borislavova și Kaloyan Metodiev s-au aflat sub presiune din două părți – din cauza angajamentelor lor neîndeplinite față de Ucraina, în care a fost implicată și România, dar și din partea Belarusului, furios de încercarea de a preda armele lor unei țări cu care se află în relații neprietenoase.

Au fost exercitate presiuni politice puternice asupra VMZ Sopot pentru a reface urgent muniția. Întreprinderea a răspuns că nu poate lua un astfel de angajament, deoarece atunci ar fi întârziat cu contractele cu alți clienți, inclusiv cu cei din Polonia, Cehia și SUA, pe care deja se străduia să le respecte. În această situație, pentru a mușamaliza afacerea scandaloasă, întreaga conducere a companiei de stat a fost înlocuită cu persoane de la care se putea aștepta să execute cu promptitudine cererea politicienilor.

Sursele Bivol din cadrul serviciilor de securitate ne-au informat despre o anchetă în curs de desfășurare, în cadrul căreia SANS intervieva persoane informate despre afacerea cu arme. De asemenea, aceștia investigau relatările martorilor privind presupusul abuz de funcție de către funcționari guvernamentali care primeau plăți în schimbul facilitării tranzacției.

Acest lucru arată clar de ce parlamentul și guvernul ar putea fi în favoarea faptului de a nu trimite arme din stocul Bulgariei în Ucraina – o astfel de decizie lasă deschise canale pentru tot felul de scheme și plăți pe întreaga durată a războiului. Afacerea de a profita de pe urma războiului poate continua.

Scandalul actual nu este singurul în care Alguns a fost implicat în legătură cu muniția defectă. La 6 iunie 2015, o grenadă de mână antitanc furnizată de companie a explodat în timpul unui exercițiu și a ucis un soldat american. Alte patru persoane au fost rănite în accident, dintre care doi erau de asemenea cetățeni americani. Mai multe informații despre Alguns și proprietarul acesteia, Alexander Dimitrov, pot fi găsite în diverse publicații media de-a lungul anilor.

Bucureștiul confirmă că afacerea a avut loc

Bivol a trimis o scrisoare oficială ministrului român al economiei, Florin Spătaru, care a transmis întrebările noastre către compania națională de apărare Romarm S.A.

„Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol l-a primit de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești.

„Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”, a mai spus directorul general român.

Acesta a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea unor detalii despre „produse, livrare și prețuri ar fi contrară principiilor concurenței pe piață, protejate de lege”.

Bivol a cerut comentariile vicepremierului Kornelia Ninova cu privire la acest caz în urmă cu mai bine de o lună, dar echipa acesteia nu a răspuns, deși termenul prevăzut de legea privind libertatea de informare a trecut. Vom răspunde atunci când vom fi pregătiți, a răspuns biroul de presă al lui Ninova pentru Bivol.

Ivan Stoenchev, directorul general de lungă durată al VMZ, demis de Kornelia Ninova, a refuzat să comenteze în detaliu, dar nu a negat informațiile noastre despre vânzarea scandaloasă de rachete prin România: „Există alte autorități care pot comenta acest lucru, în acest caz, acest lucru nu are nicio legătură cu noi”.

În câteva zile, însă, am primit un răspuns de la biroul ministrului de externe Teodora Genchovska. „Ministerul Afacerilor Externe nu a primit nicio reacție pe canale diplomatice din partea Republicii Belarus cu privire la un presupus export de muniție fabricată în Belarus de către companii din Republica Bulgaria către state membre ale UE, sub licență de la Ministerul Economiei și Industriei și Comisia interministerială pentru industria de apărare și securitatea aprovizionării din cadrul Consiliului de Miniștri al Republicii Bulgaria”.

Ministerul nu a precizat dacă a primit astfel de informații prin alte canale, cum ar fi serviciile de securitate. MAE a precizat că „partea belarusă nu a manifestat niciun interes pentru un posibil reexport de produse legate de apărare (DRP) originare din Belarus și nici nu a existat vreun schimb de corespondență cu autoritățile competente din România și Ucraina”.

Există o discrepanță între poziția lui Genchovska și reacția lui Ninova, care a refuzat să comenteze afacerea. Reprezentanții MAE sunt membri ai comisiei de control al exporturilor de arme și este imposibil ca aceștia să nu fie la curent cu acest caz, dacă o astfel de licență ar fi fost într-adevăr emisă. SANS, care are, de asemenea, dreptul de a-și numi membrii reprezentanți în comisie, trebuie să investigheze afacerea și falsificarea documentelor din țări terțe.

„În momentul de față, Ministerul Afacerilor Externe nu are cunoștință de nicio discuție sau acțiune în vederea implementării unui program de export de produse bulgare și sovietice legate de apărare în țările UE cu scopul reexportării ulterioare a acestora în Ucraina.”

Echipa lui Genchovska a subliniat, de asemenea, că „Republica Bulgaria dispune de un sistem dezvoltat și funcțional pentru controlul exporturilor de produse din domeniul apărării, în conformitate cu cele mai înalte standarde europene și mondiale”.

„Bulgaria este parte la instrumentele juridice internaționale și la regimurile de control al exporturilor și urmează o politică de export DRP coerentă și transparentă, inclusiv în cazurile în care este vorba de reexport.”

În conformitate cu cadrul juridic actual, „o licență de export către orice destinație se acordă numai pe baza examinării cazului individual în cauză”.

Ministerul a reiterat, de asemenea, că decizia Adunării Naționale din 4 mai 2022 a conturat „cadrul pentru acordarea de ajutor Ucrainei” – „umanitar, financiar, militar-tehnic, în funcție de capacitățile Republicii Bulgaria”.

În ceea ce privește afacerea cu Alguns, Genchovska nu a manifestat o dorință deosebită de a o apăra pe Ninova și a recomandat ca informațiile să fie cerute de la Ministerul Economiei și Industriei.

Genchovska: Au fost efectuate 50 de zboruri militare către Polonia

Ministerul Afacerilor Externe i-a confirmat oficial lui Bivol numărul mare de zboruri din Bulgaria spre Polonia cu arme și muniții.

„În intervalul dintre 1 martie și 9 iunie 2022, MAE a primit note diplomatice și a acordat autorizații diplomatice pentru 50 de zboruri de marfă de pe aeroporturile de pe teritoriul Republicii Bulgaria către aeroportul Rzeszow din Republica Polonă”.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat că „zborurile au fost efectuate în baza unor permise ad-hoc pentru transferul de produse din domeniul apărării, eliberate de Comisia interministerială pentru controlul exporturilor și neproliferarea armelor de distrugere în masă din cadrul Ministerului Economiei, utilizatorul final al exporturilor fiind Republica Polonă”.

De asemenea, ministerul a confirmat că are cunoștință de produsele militare speciale exportate cu zborurile din Bulgaria către Polonia, dar nu a precizat tipul sau cantitatea produselor.

„MAE a primit informații despre tipul, cantitatea, expeditorul și destinatarul încărcăturii aflate la bord, permisele individuale pentru transferul de DRP eliberate de Comisia interministerială pentru controlul exporturilor și neproliferarea armelor de distrugere în masă, precum și certificatele de import eliberate de partea poloneză.”

În același timp, sugestia conform căreia Bulgaria ar fi exportat în mod obișnuit cantități similare în Polonia nu suportă o analiză amănunțită. Anul trecut nu au fost efectuate zboruri de acest tip. „În intervalul dintre 1 martie 2021 și 9 iunie 2021, Bulgaria nu a primit nicio cerere de autorizație pentru zboruri către aeroportul Rzeszow din Republica Polonă”, se arată în răspunsul biroului Teodorei Genchovska.

Informațiile primite de la minister arată că, având în vedere capacitatea medie de încărcare a avioanelor, cel puțin 3.500 de tone de arme și muniții bulgare trebuie să fi fost expediate la Rzeszow. Având în vedere că ancheta noastră a acoperit un interval de 90-100 de zile, aceasta înseamnă că trebuie să fi existat un zbor militar către Polonia la fiecare două zile. Și cum războiul a continuat de atunci, în luna următoare cantitatea totală a încărcăturii livrate ar fi putut ajunge la aproximativ 5.000 de tone.

Polonia: Nu împărtășim niciun detaliu

„Din considerente evidente de securitate, în momentul de față nu putem oferi niciun detaliu cu privire la ajutorul militar furnizat Ucrainei.” Acesta a fost răspunsul Ministerului Apărării Naționale din Polonia la întrebarea Bivol, trimisă prin intermediul colegilor noștri din cadrul Proiectului de raportare privind crima organizată și corupția (OCCRP) – Fundacja Reporterow din Varșovia.

Întrebările noastre se refereau la informațiile pe care le deținem cu privire la multiplele livrări de arme din Bulgaria către aeroportul militar din Rzeszow. Cu toate acestea, autoritatea poloneză ne-a recomandat să luăm legătura cu Ministerul bulgar al Apărării pentru a ne oferi răspunsuri.

„Pentru informații privind armele, munițiile și alte echipamente militare transferate în Ucraina și provenind din Republica Bulgaria, vă sugerăm să contactați Ministerul bulgar al Apărării”, au precizat autoritățile de la Varșovia.

Un punct cheie aici este că acestea nu au negat că au avut loc zboruri din Bulgaria către Rzeszow, ci pur și simplu au refuzat să comenteze în detaliu tipurile specifice de arme și muniții.

Mulțumită colegilor noștri de la FR, editorul site-ului de investigații Frontstory.pl, am primit încă o confirmare a faptului că, într-adevăr, au loc tranzacții de acest tip și că Polonia funcționează ca un hub pentru transferul de echipamente militare către Ucraina.

Austria: Bulgaria furnizează obuziere și tancuri T 72 Ucrainei

În timpul vizitei ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba la Sofia, la sfârșitul lunii aprilie 2022, Bivol a încercat să obțină informații despre scopul real al călătoriei sale. O sursă din biroul ministrului de externe Teodora Genchovska ne-a asigurat atunci că Bulgaria nu își etalează ajutorul militar acordat Ucrainei, dar că ajutorul este totuși un fapt.

Potrivit sursei diplomatice, Sofia oferă Ucrainei vechile sale tancuri T-72 de fabricație sovietică prin intermediul unor țări terțe

Informația a fost confirmată o lună și jumătate mai târziu, dar nu și de autoritățile de la Sofia. Este interesant faptul că armata austriacă a comentat pe canalul său oficial de pe YouTube transportul de arme din țările UE către Ucraina.

Potrivit videoclipului, Bulgaria a dat Ucrainei utilaje militare grele și sisteme de artilerie din perioada Războiului Rece. Informația provine de la colonelul austriac Markus Reisner, care susține că Kievul a primit până în prezent aproximativ 100 de tancuri – din Cehia (40), Polonia (60) și un anumit număr din Bulgaria, subliniind că vehiculele furnizate sunt de un tip cu care armata ucraineană era foarte familiarizată și cuprindeau în total 2 batalioane de tancuri.

Mai exact, sunt menționate T-72 M1. Videoclipul nu clarifică câte dintre aceste vehicule erau bulgărești. Potrivit diverselor surse, Bulgaria are aproximativ 100 de tancuri de acest tip. În ceea ce privește artileria, majoritatea sistemelor din epoca sovietică menționate proveneau din Estonia și Bulgaria.

Potrivit videoclipului, Bulgaria a furnizat Ucrainei sisteme D-20 de 152 mm. Obuzierele sovietice au fost fabricate în anii 1950, sunt operate de 10 persoane, iar raza lor de acțiune este de până la 17,410 metri. Bulgaria are aproximativ 200 de astfel de tunuri.

Piesele de artilerie și mașinile de acest tip au fost fotografiate acoperite cu prelate și încărcate pe remorci speciale care erau tractate pe bulevardul Tsarigradsko Chaussee din Sofia.

După cum arată înregistrările video, acestea au fost ulterior duse la aeroportul din Sofia și încărcate în avioane militare, cel mai probabil spre Rzeszow, în Polonia. Aeroportul din regiunea de frontieră este principalul terminal de transport pentru furnizarea de arme din țările NATO către Ucraina.

Bivol continuă să insiste că parlamentul și Consiliul de Miniștri din Bulgaria trebuie să furnizeze oficial arme Ucrainei. Insistăm, de asemenea, ca instituții precum SANS, Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Procuratura să investigheze „toate încercările de a profita de pe urma războiului din Ucraina”, indiferent dacă acestea au ca scop umplerea buzunarelor unor oameni de afaceri de rea-credință, stimularea finanțelor unui partid politic sau îmbogățirea anumitor oficiali guvernamentali de nivel înalt”.