În Bulgaria, valoarea medie a depozitelor este de 1.549 euro/locuitor, în timp ce în Ungaria se situează la 2.764 euro, în Polonia la 2.281 euro, iar în Turcia la 1.196 euro. Pe primul loc în ţările analizate de firma de consultanţă AT Kearney se află Cehia, cu o valoare medie de 5.870 euro.
„Dacă depozitele bancare vor creşte în acelaşi ritm din ultimele 12 luni în ambele ţări (România şi Bulgaria, n.r.), României îi va lua 80 de ani să atingă valoarea depozitelor bancare pe cap de locuitor înregistrată pentru gospodăriile din Bulgaria”, se arată în studiu.
În privinţa creditelor, populaţia din România a contractat 23,4% din împrumuturi pentru achiziţia de locuinţe, iar 73,2% sunt credite de consum, restul fiind alte tipuri de împrumuturi, arată datele AT Kearney la finalul lui octombrie.
Depozitele populaţiei în lei au înregistrat în octombrie 2009 o creştere cu 17,2% în ritm anual (12,4% în termeni reali), iar cele în valută, denominate în lei, au avansat cu 28,4% în ultimul an, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). Exprimată în euro, valoarea depozitelor în valută ale populaţiei a crescut cu 9,4% faţă de octombrie 2008.
În acelaşi timp, în Ungaria, 50,7% din credite sunt pentru achiziţia de locuinţe, iar 44,7% reprezintă credite de consum. Cehia prezintă o structură a creditelor inversă faţă de cea din România, în condiţiile în care numai 19,3% din credite sunt de consum, iar 69,9% credite imobiliare, mai arată studiul AT Kearney.
Structura cheltuielilor de consum din România, foarte diferită de cea din zona euro
De asemenea, obiceiurile de consum ale românilor reprezintă un model puternic dezechilibrat, consideră analiştii AT Kearney, comparând structura cheltuielilor românilor cu cea din alte state ale Uniunii Europene (UE).
Astfel, 72% din cheltuielile populaţiei din România sunt pentru consum, iar cea mai ridicată pondere din acestea o au costurile cu mâncarea şi băuturile fără alcool (42%), urmate de cheltuielile pentru întreţinerea casei (19%). Circa 7% din cheltuielile de consum sunt pentru ţigări şi alcool, 6% pentru sănătate, alte 6% pentru transport, 5% pentru comunicaţii şi 17% reprezintă alte cheltuieli.
Comparativ cu zona euro, cheltuielile cu mâncarea şi băuturile fără alcool ale românilor au o pondere de 2,7 ori mai mare în cheltuielile de consum ale românilor, în timp ce costurile cu întreţinerea casei au o pondere mai mică în cheltuielile de consum faţă de media zonei euro (22,7%), ca urmare a costurilor mai reduse din România.
Şi cheltuielile cu transportul sunt mult mai reduse în România ca pondere în cheltuielile de consum faţă de media zonei euro (15,1%), însă ponderile cheltuielilor cu sănătatea sunt aproximativ similare, mai arată studiul.
