CE REPROŞEAZĂ GUVERNULUI INIŢIATORII MOŢIUNII 

PSD susţine, , semnată de 157 de parlamentari ssocia-democraţi, că „guvernarea perdanţilor a sărăcit România”, iar „absorbţia fondurilor europene este la pământ”.

„Sunteţi doar buni să vă faceţi imagine şi doar vindeţi promisiuni! Nu aţi inaugurat niciun kilometru de autostradă şi nu aţi lansat niciun proiect de la zero ca să înceapă lucrările! Ci doar v-aţi asumat marile proiecte de autostrăzi şi poduri lăsate moştenire de PSD! Nimeni nu o să uite cum zeci de copii au stat în caniculă, iar şeful CFR Călători, Ovidiu Vizante, sfida o ţară întreagă la telefon! Comunităţile locale au fost condamnate la subdezvoltare! Primăriile şi Consiliile judeţene au fost obligate să aloce sume uriaşe pentru lupta cu pandemia. Nici acum Guvernul Cîţu nu le-a decontat aceşti bani”, mai arată documentul.

PSD precizează că „dreapta a instalat un penal la Palatul Victoria”.

„Guvernul României nu poate fi condus de un penal, care a fost condamnat pentru infracţiunea comisă şi care a executat şi închisoare pentru fapta sa.  Culmea cinismului este că fostul deţinut Cîţu reprezintă azi, în mod aberant, tocmai Coaliţia celor care au promis pentru a accede la putere – uitând apoi să şi voteze! –Legea “fără penali în funcţii publice”, conform sursei citate textul moţiunii.

„Fiecare zi cu Guvernul Cîţu în funcţie este o încă o zi în care viaţa românilor va fi şi mai afectată de sărăcie, dezvoltarea comunităţilor locale blocată, iar viitorul ţării este marcat de o îndatorare toxică, care va sacrifica însă generaţii întregi! De aceea, astăzi, întreg Guvernul Cîţu trebuie să plece”, potrivit moţiunii de cenzură.

DECLARAŢII ÎNAINTEA MOŢIUNII

– Premierul Florin Cîţu a precizat, luni, că parlamentarii PNL vor participa marţi la plenul reunit unde va fi dezbătută şi votată moţiunea de cenzură, însă nu o vor vota, decizia fiind luată în BEx. El a adăugat, întrebat care este planul în caz că moţiunea va trece, că toate scenariile sunt pe masă. „Am citit moţiunea de cenzură. PSD spune aşa – incompetent ministrul Sănătăţii, incompetent ministrul Investiţiilor, incompetent ministrul Economiei. Dar mâine vine USR şi spune ca PSD da, ministrul Economiei incompetent, ministrul Transporturilor incompetent. Dar Drulă va veni mâine şi va vota împotriva lui Drulă”, a mai spus liderul liberalilor.

„Parlamentarii PNL vor participa la moţiunea de mâine, dar nu vor vota. Aceasta e decizia luată azi în BEx. Celelalte discuţii au fost politice referitoare la strategia noastră în perioada următoare. PNL va avea întotdeauna o propunere de premier. Va fi o decizie a Biroului Politic. Consiliul Naţional a luat decizii şi ştiţi că preşedintele partidului este propunerea de premier. (…) Avem nişte partide iresponsabile care aruncă România în haos. Eu vă spun că PNL va fi întotdeauna responsabil, toate scenariile sunt pe masă, mai puţin o colaborare a PNL cu USR. Nominalizarea e decizia domnului preşedinte Klaus Iohannis”, a afirmat Florin Cîţu luni, la finalul şedinţei BEx al PNL de luni.

Chestionat dacă admite că va trece moţiunea de cenzură şi care va fi planul şi dacă va fi o altă propunere de premier, Cîţu a răspuns: „De mâine, dacă trece această moţiune, toate scenariile sunt pe masă. Mă voi uita către această nouă coaliţie condusă de PSD-USR-AUR dacă au plan. Eu sper că nu vor doar să dea jos Guvernul şi să se uite cum rămâne ţara în haos. Dar, repet, după moţiunea toate sunt valabile. Eu cred că va fi o propunere a PSD susţinută de USR si AUR”.

– Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban a declarat, luni, în contextul politic legat de moţiunea de cenzură, că pentru prima oară, există condiţiile politice care pot să ducă la alegeri anticipate, el avertizând că e un risc să se vină cu propuneri de premier care nu pot forma o majoritate în Parlament.

– Co-preşedintele AUR, George Simion , a anunţat că parlamentarii formaţiunii au depus la DNA o plângere penală, în care îi acuză pe liberalii din tabăra lui Florin Cîţu de şantaj şi corupţie la nivel înalt, după ce fi încercat să le cumpere votul, la moţiunea de cenzură.

”Nu au încercat să negocieze cu noi cei de la PNL, au încercat să ne cumpere, să ne mituiască”, a susţinut Simion, la Parlament, el precizând că va face cunoscută românilor ”întreaga schemă prin care li s-au oferit funcţii în deconcentrate, prin apropiaţi”.

”Au încercat să ne cumpere, ca parlamentarii AUR să nu fie prezenţi la moţiune. Vom fi prezenţi toţi”, a mai spus el.

– PSD a anunţat că va vota la vedere moţiunea de cenzură şi a făcut apel şi la parlamentarii celorlalte partide să voteze, la rândul lor, pentru demiterea Guvernului Cîţu. Social-democraţii au un caz de parlamentar infectat cu COVID-19 şi vor cere preşedinţilor celor două Camere să găsească soluţii pentru ca toţi aleşii să îşi poată exprima votul.

”Singurul element de incertitudine pentru ziua de mâine este USR-PLUS care a refuzat să asiste la citirea moţiunii şi este dispus să ajungă la guvernare dacă se renunţă la premierul Cîţu.  Nu vor să dea jos guvernul Cîţu pentru că a guvernat prost, ci pentru că s-au certat cu Cîţu, pe scurt, pentru orgoliile lor. Românii au nevoie de soluţii pentru ieşirea din criză”, a declarat prim-viceprreşedintele Sorin Grindeanu .

– Vicepreşedintele USR Ionuţ Moşteanu afirmă că premierul Florin Cîţu va fi demis prin moţiunea de cenzură care va fi supusă votului, marţi, în Parlament. „În momentul ăsta, când e o diferenţă aşa de mare, de peste 50 de voturi, nu se mai poate face nimic, dacă toate partidele se ţin de cuvânt”, susţine el.

Ionuţ Moşteanu a adăugat că PNL are de ales între USR PLUS şi PSD: „Sunt două scenarii mari şi late: PNL poate continua la guvernare ori cu voturi de la USR PLUS ori cu voturi de la PSD, indiferent de ce scenarii se învârt şi se plimbă în spaţiul public (…). Dacă ne întoarcem la guvernare, ne vom întoarce pe nişte condiţii foarte clare, condiţii care nu s-au respectat, condiţii care vor trebui detaliate foarte, foarte mult”.

CE PREVEDE CONSTITUŢIA

Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se comunică Guvernului la data depunerii şi se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Conform articolului 47 din Regulamentul şedinţelor comune, ”acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură sunt supuse procedurii votului secret cu bile”, în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.

După prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul prim-ministrului sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.  În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.

După încheierea dezbaterilor se trece la votarea moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură se consideră adoptată dacă este votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, în acest caz fiind vorba despre 234 de voturi.

Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.

CE SPUNE ARITMETICA PARLAMENTARĂ

Aritmetica parlamentară a Opoziţiei arată astfel:

PSD -157 de parlamentari

USR-PLUS – 80 de parlamentari

AUR – 43 de parlamentari

Dacă toţi parlamentarii acestor formaţiuni ar vota moţiunea, marţi, aceasta ar fi adoptată  cu 280 de voturi, adică cu 46 de voturi mai mult decât limita necesară de 234 pentru dărâmarea Guvernului.

Celor 280 li s-ar putea alătura şi unii parlamentari liberali care l-au susţinut pe Ludovic Orban la Congresul din 25 septembrie. Fostul lider PNL se baza, înainte de Congres, pe aproximativ 50 de colegi. Ludovic Orban a anunţat însă că el nu va vota moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Cîţu.

La rândul său, PNL, care are 134 de parlamentari, se bazează şi pe voturile UDMR, care are 29 de deputaţi şi senatori. Cei 18 parlamentari ai minorităţilor naţionale ar putea să nu participle la vot, aceasta fiind tradiţia grupului, de-a lungul activităţii în Parlament. Mai sunt 4 voturi ale parlamentarilor neafiliaţi, care vor vota ”în funcţie de propria conştiinţă”.

Liberalii au anunţat, prin vocea preşedintelui Florin Cîţu, că au mandatat mai mulţi parlamentari PNL din Camera Deputaţilor şi Senat să negocieze ”om cu om”, pentru a convinge reprezentanţi ai Opoziţiei să nu voteze moţiunea de cenzură, invocând faptul că ne aflăm în valul patru al pandemiei, iar ţara are nevoie de un guvern ”cu puteri depline”.

Florin Cîţu a lansat, în plus, un avertisment pentru cei de la USR-PLUS: dacă vor vota moţiunea PSD, atunci orice cale de împăcare şi de refacere a coaliţiei de guvernare încetează.

Există liberali care îşi doresc un Guvern minoritar PNL, care, în cazul în care moţiunea trece, să fie susţinut în Parlament doar pentru a gestiona actuala criză sanitară, în timp ce alţii au invocat şi posibilitatea ca actualul Guvern să rămână interimar mai mult timp, dar cu atribuţii limitate.

Noul preşedinte al USR, Dacian Cioloş a reiterat că partidul său nu îl mai vrea pe Florin Cîţu premier, aceasta fiind condiţia principală pentru revenirea la masa negocierilor cu liberalii. De asemenea, Cioloş a mai spus că nu va susţine nici un guvern minoritar, condus de Florin Cîţu, USR-PLUS urmând să facă Opoziţie în acest caz.

CE URMEAZĂ DUPĂ VOTUL ASUPRA MOŢIUNII DE CENZURĂ

Potrivit calculelor din Legislativ, Guvernul Cîţu riscă să fie demis, marţi, prin votul Parlamentului.

În acest caz, în conformitate cu Legea de organizare şi funcţionare a Guvernului, Cabinetul Cîţu va continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.

În paralel, articolul 103 din Constituţie stabileşte că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. 

Odată cu depunerea jurământului de învestitură în faţa preşedintelui Iohannis, noul Guvern îşi poate începe activitatea.

În cazul în care moţiunea de cenzură va pica, la vot, Guvernul Cîţu rămâne în funcţie, însă se va pregăti pentru o nouă moţiune de cenzură, a celor de la USR-PLUS şi AUR, care urmează să intre la vot în Parlament, în perioada imediat următoare.