x


  • EUR
    4.6569
    USD
    4.0889
  • 26° C
    Vremea
    Bucuresti
    Vant

    11 km/h
    Umiditate

    52%
    Presiune

    34135 hPa
string(4) "news"

Canalul Constanţa-Rotterdam – primul mare proiect românesc în care se bagă UE

Planul de creare a unui canal navigabil între Marea Neagră şi Marea Nordului a fost dus de lobby-iştii români la Bruxelles şi transformat în strategie europeană.

Author: Money.ro | Sursa: Money.ro | Publicat: 19.05.2011, 20:44 | Actualizat: 19.05.2011, 20:44

50 de miliarde de euro dă Uniunea Europeană până în 2013 pe ce se numeşte “Strategia UE pentru regiunea Dunării”, iar România ar putea lua cea mai mare parte din această sumă.

 

Cea mai importantă parte din această strategie este deschiderea Dunării pentru navigaţie, chestiune care a fost cuprinsă în programul electoral al lui Traian Băsescu, în campania din 2009.

 

“Trebuie sa ne pregătim, de urgenţă, pentru a utiliza potenţialul de transport pe apă pe traseul Dunare – Main – Rin, urmărind să realizăm o legătura transeuropeană eficientă între Marea Neagră şi Marea Nordului, între porturile Constanţa şi Rotterdam”, scria în programul electoral.

 

Între timp, miniştrii de externe ai celor 27 de state membre ale UE au aprobat luna trecută strategia UE pentru regiunea Dunării, care cuprinde această prioritate.

 

Leonard Orban, fostul comisar român pentru multilingvism şi actual consilier de afaceri europene al aceluiaşi Traian Băsescu, a dezvăluit săptămâna aceasta la un consiliu al ţărilor dunărene că strategia Dunării a pornit la iniţiativa României şi a Austriei.

 

 

“Strategia Dunarii e o iniţiativă româno-austriacă. Am convins Comisia europeană să se implice în implementarea ei. Am reuşit să facem un mare lucru”, a spus Orban.

 

Deşi strategia cuprinde o mulţime de zone care pot primi finanţare, de la proiecte culturale la dezvoltarea turismului, miza pare să fie modernizarea Dunării, chiar în zona României. În fapt, ambasadorii austrieci la Bucureşti au susţinut cu fiecare ocazie că România are în Dunăre o autostradă cu şase benzi pe care n-o foloseşte.

 

Potrivit lui Orban, strategia vizează finanţarea şi implementarea unor lucrări mari de infrastructură:

Două poduri peste Dunăre cu Bulgaria.

Canalul Dunăre – Bucureşti

Înlăturarea barierelor de navigaţie de pe Dunăre. În strategie scrie că se urmăreşte creșterea cu 20% față de anul 2010 a transportului de marfă pe fluviu, până în 2020. Şi  înlăturarea blocajelor existente în calea navigației pe fluviu, până în anul 2015 pentru a putea utiliza nave de tip VIb pe toată durata anului.

Proiectele acestea ar urma să se finanţeze cu fonduri europene, împrumuturi BEI şi parteneriate public-privat.

 

Oficial, strategia se referă la 14 ţări, dintre care 8 sunt state membre (Germania, Austria, Ungaria, Republica Ceha, Republica Slovaca, Slovenia, Bulgaria si Romania), iar 6 sunt tari nemembre ale UE (Croatia, Serbia, Bosnia si Hersegovina, Muntenegru, Ucraina si Moldova).

 

Ea se bazeaza pe o noua metoda lucru care are la baza o abordare „macro-regionala”, urmand paşii strategiei UE pentru regiunea Marii Baltice.

 

Sectorul românesc al Dunării este cuprins între Gura Nerei şi Sulina şi masoară , pe şenalul principal, 1 075 km (aproximativ 42% din lungimea navigabilă a fluviului).

 

Proiectele pe fonduri europene care se încadrează în strategie au prioritate la finanţare

 

În cadrul strategiei pot participa toate proiectele private sau publice care vor finanţare din fonduri europene. Leonard Orban a spus chiar că un proiect care se încadrează în această strategie, are prioritate la accesarea programelor de finanţare nerambursabilă UE din prezent.

 

Strategia Dunării poate fi invocată în majoritatea zonelor ţării. Pentru că nu vizează doar malurile Dunării, ci întreg bazinul fluviului.