Austria îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, a transmis sâmbătă cancelarul austriac Karl Nehammer înainte de a pleca, împreună cu ministrul său de interne, Gerhard Karner, în vizită în Bulgaria, unde luni se vor duce personal să vadă ce se întâmplă la frontiera cu Turcia, acolo unde Viena este de părere că ar trebui construit un gard cu fonduri de la Comisia Europeană.

Sofia are nevoie de „un sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia”, a declarat cancelarul austriac. „Gardul de la graniţa cu Grecia poate servi drept model în acest sens”, a arătat el.

Înaintea vizitei sale în Bulgaria, Karl Nehammer a subliniat însă că Austria îşi menţine împotrivirea faţă de extinderea Schengen.”Numărul mare de imigranţi ilegali arată că sistemul Schengen este stricat. Cât timp acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nu poate exista o extindere”, şi-a reafirmat cancelarul poziţia exprimată şi la sfârşitul anului trecut.

„Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, iar Germania, de exemplu, efectuează controale la frontieră cu alte ţări membre Schengen, cum ar fi Austria, la fel ca multe alte ţări europene, nu putem extinde acest spaţiu. Prin urmare, dreptul de veto al Austriei asupra spaţiului Schengen rămâne în vigoare până când situaţia se va schimba în mod fundamental”, a transmis sâmbătă cancelarul austriac într-un comunicat citat de agenţia APA, preluată de „Die Presse”.

În decembrie, Austria s-a folosit de dreptul de veto şi a împiedicat aderarea la Schengen a Bulgariei şi României, invocând migraţia ilegală. În schimb, nu a avut obiecţii în privinţa Croaţiei, care a aderat, la începutul anului, la spaţiul fără controale la frontiere.

NEHAMMER VREA SPRIJIN PENTRU ROMÂNIA ŞI BULGARIA

Duminică seara, cancelarul federal Karl Nehammer şi ministrul său de interne, Gerhard Karner, vor pleca în Bulgaria pentru a face, luni, o inspecţie la frontiera bulgaro-turcă. Nehammer şi-a anunţat această vizită în Bulgaria în timpul deplasării pe care preşedintele bulgar Rumen Radev a făcut-o la Viena cu ocazia Concertului de Anul Nou, la 1 ianuarie.

Înainte de vizită, Nehammer a cerut, sâmbătă, „sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi acţiuni concrete din partea Comisiei Europene pentru a consolida protecţia frontierelor externe”.

Acest sprijin ar trebui să vină, în opinia cancelarului, de la Uniunea Europeană. „Bulgaria trebuie să fie pusă în situaţia de a înfiinţa o gardă de frontieră la fel de robustă ca cea a Greciei. Pentru aceasta, trebuie să fie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE”, a spus cancelarul. „Trebuie să punem frâne pentru azil şi mai mult – nu doar în Austria, ci în întreaga Europă”, a arătat el. Nehammer, care înainte de Gerhard Karner a condus, la rândul său, Ministerul de Interne de la Viena, vrea să discute despre aceste lucruri cu preşedintele bulgar Rumen Radev în timpul vizitei sale în Bulgaria.

Până în prezent, Comisia Europeană a refuzat să dea bani pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, reaminteşte presa austriacă. În decembrie, autoritatea UE declarase că este la latitudinea Bulgariei să decidă de ce mijloace are nevoie pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia UE pentru protecţia frontierelor, Frontex, este reprezentată în Bulgaria cu 137 de angajaţi şi echipamente.

Ministrul de interne Gerhard Karner s-a întâlnit marţi, la Varşovia, cu noul şef al Frontex, Hans Leijtens.

CE FAC NEHAMMER ŞI KARNER ÎN BULGARIA

Cancelarul şi ministrul său de interne plâng de mila Bulgariei şi spun că a fost lăsată singură să protejeze frontiera externă a UE cu Turcia, lungă de aproximativ 240 de kilometri. Înregistrări video arată cât de uşor pot fi trecute barierele acestei frontiere  Nehammer şi Karner se vor deplasa luni la frontieră împreună cu preşedintele Rumen Radev şi cu ministrul bulgar de interne Ivan Demerdjiev. Este planificată, de asemenea, o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră din apropierea oraşului Elhovo, precum şi o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev, după întoarcerea oficialilor austrieci la Sofia.

Această inspecţie locală demonstrativă are loc înainte de summitul extraordinar al UE privind migraţia de luna viitoare. Iar în timp ce Austria cere un gard şi mai mulţi bani pentru Frontex, România şi Bulgaria sunt convinse că pot adera la spaţiul Schengen în acest an. O dată ulterioară este considerată dificilă din cauza alegerilor europene din 2024. Iar din cauza interdependenţei lor strânse, UE doreşte, de asemenea, să admită cele două ţări în Schengen împreună,  notează „Die Presse”.

Atât în Bulgaria, cât şi în România, veto-ul austriac la Schengen a provocat proteste şi dezamăgire, reaminteşte presa austriacă. În cazul Bulgariei, şi Olanda a avut rezerve cu privire la aderarea la Schengen. România a anunţat joi revenirea la post a ambasadorului său în Austria, Emil Hurezeanu, care fusese chemat la Bucureşti pentru consultări. în urma veto-ului de la Viena.

Între timp, Grecia, care se învecinează cu Bulgaria, a lansat şi ea o iniţiativă. Ministrul grec al migraţiei, Notis Mitarakis, i-a vizitat recent pe Nehammer şi Karner la Viena pentru a promova aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Mitarakis este, de asemenea, în favoarea unui sprijin mai puternic din partea UE pentru Bulgaria în ceea ce priveşte protecţia frontierelor externe ale UE.

NECONCORDANŢE ÎN CIFRE

Din punctul de vedere al Comisiei Europene şi al Parlamentului European, România şi Bulgaria au îndeplinit toate condiţiile de aderare la Schengen. Austria, pe de altă parte, se plânge că sistemul Schengen nu mai funcţionează din cauza numărului mare de migranţi neînregistraţi anterior care sosesc pe teritoriul său.

Cu toate acestea, există diferenţe în ceea ce priveşte cifrele prezentate de Austria, menţionează Die Presse. Viena susţine că peste 100.000 de migranţi ilegali au fost reţinuţi în Austria în 2022. Potrivit Ministerului de Interne, 40 la sută dintre aceştia au venit din Turcia prin Bulgaria, provenind în principal din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt şi Somalia.

Tihomir Bezlov, cercetător bulgar specializat în domeniul migraţiei, s-a îndoit de aceste cifre şi a cerut o analiză mai atentă a numărului de migranţi ilegali. Ministerul austriac de Interne a reacţionat, subliniind numărul mare de cazuri neraportate. Comisarul european pentru buget, austriacul Johannes Hahn, a cerut, de asemenea, clarificarea cifrelor. Acesta a spus că există contradicţii între datele furnizate de autorităţile austriece şi cele de la nivel european.

Hahn a mai declarat pentru presa din ţara natală că se aşteaptă ca „într-un viitor relativ apropiat, ambele ţări să devină membre ale spaţiului Schengen”, iar un prim pas ar putea fi făcut în sectorul zborurilor.

Partidul Popular Austriac (ÖVP), din care fac parte Nehammer, Karner, dar şi Hahn, a negat în mod repetat acuzaţiile potrivit cărora ministrul austriac de interne ar fi recurs la dreptul de veto pentru Schengen din motive de politică internă. În weekendul următor, la 29 ianuarie, au loc alegeri parlamentare dificile în regiunea Austria Inferioară, unde conservatorii cancelarului sunt în cădere liberă, în beneficiul partidului antiimigraţie FPOe. Pe de altă parte, vicecancelarul Werner Kogler, care este liderul Verzilor, partid din coaliţia guvernamentală federală, a explicat în decembrie că problemele sunt de fapt în Ungaria, „ma