Când se mișcă trupele, se cutremură finanțele

de Daniel Apostol

Pe la începutul anului, cotidianul economic Wall Street Journal (WSJ) consemna ideea că, deși globalizarea trebuia să prevină războiul, Rusia ar putea să vină acum să demonstreze tocmai contrariul. Potrivit autorilor WSJ, liderul rus Vladimir Putin ar paria pe faptul că aliații occidentali nu ar fi dispuși să plătească prețul economic pentru a preveni o mișcare a Rusiei asupra Ucrainei într-o lume din ce în ce mai interconectată. Unul dintre stâlpii de construcție ai globalizării economice este principiul potrivit căruia legăturile economice ar contribui la asigurarea păcii. Interdependența economică de pe tot globul ne face pe toți să fim mai legați din punct de vedere economic ca niciodată, toată lumea ar suferi de un conflict extins la scară largă, de aceea globalizarea trebuia să facă războaiele mai greu de pornit. 

O analiză CNN arată că, dacă judecăm măcar și simplist impactul unui conflict fierbinte asupra aprovizionării cu alimente, invazia rusă va duce la o întrerupere a producției agricole a Ucrainei, iar acest fapt va avea un impact global, țara fiind unul dintre cei patru mari exportatori de cereale din lume, în timp ce Rusia este cel mai mare producător de grâu din lume. Producția mare de orz, porumb, floarea soarelui și rapiță ar putea fi, de asemenea, afectată. Prețurile de pe piețele internaționale la cereale și la alte produse alimentare ar fi, la rândul lor, aruncate în aer odată cu exploziile de pe frontul ucrainean.

Dar discuția mai complexă, mai întortocheată și mai plină de conotații și interese geo-strategice este legată de impactul potențial mai consistent asupra aprovizionării cu energie a Europei și de consecințele sancțiunilor dure ce ar fi impuse de Occident asupra Rusiei, după o invazie în Ucraina. Rusia furnizează aproximativ 30% din petrolul Europei și 35% din gazele sale naturale, livrările rusești jucând un rol vital în piața de energie și în încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est. Închiderea robinetului rus de gaze naturale ca răspuns la sancțiunile ce vor penaliza la rândul lor invazia în Ucraina ar conduce la o puternică sub-aprovizionare cu energie a Europei, exacerbând problemele furnizării globale și ale prețurilor deja mari din piața energiei.

Iar sancțiunile impuse de occidentali vor avea impact indirect și asupra celor ce le impun. Analiștii se așteaptă, în general, la un pachet larg de sancțiuni care ar putea afecta marile bănci rusești, sectorul țițeiului și gazelor și importurile de tehnologie. Efectele asupra Europei și a restului lumii ar fi resimțite, de asemenea, iar analiștii avertizează că riscurile de război și chiar costurile unei “păci neplăcute” sunt subestimate. Criza economică produsă de pandemia Covid -19 și de persistența acesteia a împins deja în sus prețurile petrolului și gazelor, precum și prețurile principalelor metale folosite în producția a orice, de la fabricarea de mașini și electronice până la ustensile de bucătărie și construcții. Potrivit unor date citate de ABC, cota Rusiei din exporturile globale de nichel este estimată la aproximativ 49%, paladiu 42%, aluminiu 26%, platină 13%, oțel 7% și cuprul 4%. Lanțurile de aprovizionare a producției industriale nu vor fi, de asemenea, deloc imune la conflictul armat sau la sancțiunile aplicate Rusiei.

Războiul fierbinte Rusia-Ucraina declanșează o nouă creștere masivă a prețurilor petrolului și gazelor, în special în Europa dar și cu impact global, iar impactul inflaționist ar putea fi chiar și mai sever dacă toate țările ar opri achizițiile de energie rusească, ca sancțiune de evitare a conflictului. Dar, așa cum consemna un reportaj ABC, este puțin probabil ca toate țările să se conformeze: China e mai probabil să susțină Rusia prin achiziții mari și chiar și UE este puțin probabil să renunțe chiar în totalitate la energia rusă. Dar dacă o face, acest lucru ar putea însemna prețuri și mai mari în țările care aplică sancțiunile și prețuri ceva mai mici pentru cei încă dispuși sau forțați să cumpere petrol și gaze rusești.

Din perspectiva piețelor financiare, am putea asista la un salt semnificativ al prețurilor obligațiunilor și la o cădere a ratelor dobânzilor. Potrivit unei analize Rabobank, aceasta ar putea fi o contrapondere convingătoare a tendinței actuale de creștere a ratelor dobânzilor în multe economii avansate, iar piețele financiare ar fi și mai complicate din cauza inflației și mai mari determinată de potențialele deficite de mărfuri prezentate mai sus. Într-o analiză a evoluției la început de an a piețelor financiare nebancare, Autoritatea de Supraveghere Financiară a consemnat că riscurile macroeconomice la nivel global au o tendință de creștere, ceea ce a generat un climat economic ușor instabil, în timp ce inflația a înregistrat o tendință de creștere peste așteptări. Ca urmare a tensiunilor politice dintre Rusia și Ucraina, luna februarie a consemnat o deteriorare a evoluțiilor piețelor bursiere internaționale, iar la București, volatilitățile indicilor BVB s-au redus, regimul păstrându-se la un nivel mediu spre scăzut. Pe fondul răspândirii tulpinii Omicron, al îngrijorărilor referitoare la înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale și al creșterii gradului de instabilitate geo-politică în Estul Europei, evoluțiile piețelor bursiere internaționale s-au deteriorat. Astfel, riscurile macroeconomice pe termen lung au depășit un prag critic de 50%, ceea ce a condus la creșterea randamentelor obligațiunilor pe termen lung.

Analiza contagiunii indică faptul că piața de capital din România este sensibilă la factorii de risc care influențează piețele de capital învecinate (Polonia, Austria, Ungaria), iar scăderile de pe principalele burse europene sunt o reacție clară pe fondul agravării conflictului din Ucraina, care a determinat o presiune pe vânzare pe piețele internaționale.

În plan strategic și politic, fostul ministrul de externe și vice-cancelar al Germaniei din 1998 până în 2005, Joschka Fischer consideră că un conflict militar izbucnit între Rusia și Ucraina, are “consecințele profunde pentru Europa”, punând în discuție ordinea europeană și principiile – renunțarea la violență, autodeterminare, inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială – pe care se bazează de la sfârșitul Război rece. Fischer crede că Europa ar fi din nou împărțită în două sfere: o „Europa rusească” în est și Europa Uniunii Europene și NATO în părțile de vest și centrală ale continentului. 

Cert este că un conflict doar aparent local -ruso-ucrainean- va agrava crizele costului vieții în mult mai multe țări europene, și probabil chiar la scară mondială. Consecințele economice ale unui gest extrem vor avea astfel dimensiuni ce vor fi calculate la nivel mondial. Într-o economie globală, când se mișcă trupele locale, se cutremură finanțele globale.

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed