Cât aur ar trebui să aibă europenii în portofoliile lor?

Plasamentele în metalul preţios trebuie să se supună regulilor principale ale diversificării portofoliului. Şi investiţia în aur nu asigură protecţie împotriva riscului în măsură direct proporţională cu amploarea plasamentului. Aurul poate fi și foarte riscant, ceea ce s-a şi demonstrat în lunile trecute, când variaţia preţului său s-a măsurat în zeci de procente.

Aşa se face că ponderea optimă cea mai mare de aur a fost găsită, statistic, în cele mai riscante portofolii, potrivit unui studiu al New Frontier Advisors (NFA), sponsorizat de Consiliul Mondial al Aurului (World Gold Council, WGC), o asociaţie corporatistă care grupează companiile care asigură 60% din producţia de aur a lumii.

Ponderea optimă pentru investitorii europeni cu cel mai mare apetit la risc este de până la 10%, potrivit studiilor statistice privind alocarea strategică de resurse de investiţii în aur din ultimele două decenii încoace – spune raportul NFA. Nu mai mult, dar mai puțin da.

Studiul a considerat că portofoliile cele mai riscante sunt cele care au o expunere de până la 75% în acțiuni, iar restul în instrumente cu venit fix, în a căror porție trebui să se facă loc și aurului.   

Cele mai mici  alocări de aur în portofoliile cele mai riscante sunt de 3%, după cum și cea mai mare pondere de aur într-un portofoliu de risc mediu este de 9,3%. Un portofoliu de risc mediu este cel care împarte jumătate din resurse acțiunilor.  

În fine, portofoliile cele mai puțin riscante, care nu alocă decât 25% din resurse acțiunilor, au și cele mai mici ponderi în aur. Cea mai mare pondere în acest caz este de 5,4%. Detaliile alocărilor pe diferite tipuri de portofolii sunt precizate la pagina 17 a studiului.

Cea mai mică pondere de aur, de 2,2 din valoarea portofoliului, a fost găsită la investitorii conservatori. Pe de altă parte, distribuția statistică acordă pragului de 3% cea mai mare importanță.

Autorii studiului, care au folosit serii statistice din ultimii 25 de ani, precizează că criteriul principal nu a fost maximizarea randamentului oferit de deținerea de aur, ci protecția pe care o oferă acesta față de evoluțiile adverse ale altor active și ale condiițiilor macroeconomice (inflație). Studiul a fost făcut în euro, ECU sau în denominații analoge.

Mai trebuie precizat că, marea majoritate a achizițiilor de aur  nu se fac sub forma barelor și lingourilor special destinate scopurilor investiționale, ci sub forma bijuteriilor. Circa 75% din achizițiile lumii din ultimii 30 de ani au fost bijuteriile.

 

Febra achizițiilor de aur în scop investițional a cuprins și România, cantitatea de vândută de cele mai mari bănci ofertante, Banca Comercială Română (BCR) și Piraeus Bank depășind 1000 de kilograme în acest an.

 

Pentru detalii este necesară lectura raportului atașat.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed