Omnitrust a reuşit un randament de 30%, cu o pondere în active de 27,5% a expunerii pe companiile de pe RASDAQ. Cel de-al doilea mare fond de acţiuni de pe piaţă, BT Maxim, cu active de peste 40 mil. lei (9,5 mil. euro), a reuşit un randament de 55%, cu o pondere de 13,5% din active în plasamente pe RASDAQ. "O expunere de 30% pe astfel de companii este un maxim prudent, având în vedere lichiditatea mai redusă, dar şi oportunităţile interesante oferite de aceste titluri", consideră Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management.
"Poziţiile pe small-caps (companii cu o capitalizare mică, aşa cum sunt cele de pe RASDAQ – n.red.) din portofoliile administrate de noi au fost create în timp, în general la companii unde am observat o evoluţie pozitivă a rezultatelor financiare şi unde dialogul cu managementul a fost unul constructiv", a adăugat directorul BT AM.
Fondul cu cel mai ridicat randament, Active Dinamic, avea cele mai mari expuneri, de peste 5%, la şase companii, dintre care trei erau de pe RASDAQ. Cea mai mare expunere pe o firmă de la RASDAQ este de circa 6,4% din active, la compania de construcţii hidrotehnice Socot Tg. Mureş. Preţul acţiunilor acesteia a câştigat 80% în ultimele şase luni, dar în urma a numai 49 de tranzacţii, în valoare de 77.514 lei. Unul dintre acţionarii principali ai Socot (cu peste 14%) este Sorin Apostol, care este şi membru al Consiliului de Administraţie al Swiss Capital Asset Management, ce gestionează fondul Active Dinamic. Administratorii fondurilor mutuale atrag atenţia, în primul rând, asupra lichidităţii extrem de reduse a titlurilor de pe RASDAQ, care dă acestor investiţii un caracter preponderent speculativ. "Acţiunile de pe RASDAQ nu trebuie să lipsească din niciun portofoliu, întrucât diversificarea creată prin adăugarea acestora îmbunătăţeşte raportul randament-risc al oricărui portofoliu", spune Nicolae Albu, directorul de investiţii al Erste AM România. Firma administrează fondul BCR Expert, ce are un randament pe 2009 de 49%, până în prezent, şi o expunere pe RASDAQ de 4,9%, la 30 iunie. Totuşi, Nicolae Albu subliniază că, din cauza lichidităţii reduse, emitenţii de pe RASDAQ pot manifesta o inerţie mai mare în perioadele de scădere a burselor. “Randamentele potenţiale mai mari ale acţiunilor de pe piaţa RASDAQ se materializează, de regulă, după ce se atinge potenţialul de creştere a acţiunilor de pe BVB”, adaugă directorul Erste AM.
Din cauza ofertei limitate de companii de la Bursa de Valori Bucureşti, investitorilor din România li se oferă încă fonduri de acţiuni cu o structură hibridă. În portofoliile acestora intră şi emitenţi de acţiuni foarte lichide, tip blue chips, dar şi companii mici (small-caps), de la care se aşteaptă mari creşteri.
"Piaţa locală este încă prea mică pentru diferenţierea în diverse fonduri, de genul small-caps sau large-caps, value (apreciere stabilă, dar cu rate mai mici de creştere, n.red.), sau growth (rate mari de creştere, dar şi riscuri pe măsură, n.red.). Lichiditatea titlurilor este importantă în special în perioadele dificile, când pe titlurile lichide scad preţurile, dar se mai găsesc cumpărători", spune Radu Hanga. Cea mai bună dovadă este frecvenţa mare cu care acţiuni lichide de pe RASDAQ, ca Albalact, Armax, Electromagnetica sau Prospecţiuni Bucureşti, apar în portofoliile fondurilor. Companiile de materiale de construcţie celebre acum doi ani au rămas în portofolii.