Statul român a încasat venituri de aproape 11,5 miliarde de lei din 2013 și până în luna august 2019 din redevențe miniere, redevențe petroliere și din alte concesiuni și închirieri și aproape 5 miliarde de lei din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, în aceeași perioadă, se arată într-un document semnat de Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.
Conform execuției de casă a bugetului de stat din perioada 2013-2018 (cumulat 8 luni), veniturile ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, precum și din redevențe, se prezintă astfel:
Totodată, conform execuției bugetului de stat, impozitul este prevăzut în contul 12.01.11 ”Impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale”, iar încasările din perioada 2013-2019 (cumulat 8 luni) au fost:
Documentul amintit face referire și veniturile din taxarea producției de gaze naturale offshore (din Marea Neagră) din acest an. Totalul este de 76 milioane de lei. Singura companie care scoate gaze din Marea Neagră în acest moment este OMV Petrom. ANAF susține că nu deține informații referitoare la taxarea producției de gaze naturale onshore.
Redevența este un termen care desemnează o obligație financiară pe care o companie sau o persoană o are de plătit la intervale regulate. Această obligație se naște din uzul unei proprietăți și recompensează proprietarul de drept.
Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte, la încheierea licenţei ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează:
a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;
b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni;
c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere pentru metale nobile;
d) echivalentul în lei a 0,875 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere;
e) echivalentul în lei a 0,4375 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;
f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase;
g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită;
h) echivalentul în lei a 2,5 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental;
i) echivalentul în lei a 3,125 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale;
j) echivalentul în lei a 3,75 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale;
k) echivalentul în lei a 1,0 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru săruri haloide.
În România, prin Legea petrolului redevențele se calculează ca procente din valoarea producției. În funcție de dimensiunea zăcământului procentele aplicate variază între 3,5% și 13,5%, atât pentru petrol, cât și pentru gazele naturale.
