Institutul Naţional de Statistică susţine, într-un comunicat, că lista care trebuie luată în calcul este cea care cuprinde şi românii din străinătate, arată The Money Channel.
„În conformitate cu Constituţia României şi legile electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale. Punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional” se arată în comunicatul INS.
Cu alte cuvinte, au drept de vot şi românii stabiliţi în străinătate, nu doar cei înscrişi pe listele casei naţionale de asigurări de sănătate, de exemplu. De altfel, din 2007, „cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot în comuna, oraşul, municipiul în care îşi au domiciliul sau reşedinţa”, se mai arată în documentul Institutului Naţional de Statistică.
De asemenea, între cifrele raportate de MAI şi cele luate în calcul de INS, apar diferenţe semnificative, din cauză că ministerul ia în calcul populaţia legală, pe când statistica ia în calcul populaţia stabilă.
„În conformitate cu Constituţia României şi legile electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale. Punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional”, se arată în comunicatul Institutului Naţional de Statistică.
De asemenea, „…cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot în comuna, oraşul, municipiul în care îşi au domiciliul sau reşedinţa”
Nu fac parte din populaţia stabilă:
a) cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie, cu domiciliul în România, plecaţi în străinătate pe o perioadă de cel puţin 12 luni
b) cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în Romania pentru o perioadă mai mică de 12 luni, conform aceluiaşi comunicat.
