În mod normal, principalul program săptămânal de știri al televiziunii ruse de stat prezintă bombastic succesele Rusiei în Ucraina. Dar ediția de duminică a început cu o recunoaștere rară, notează BBC. „Pe linia întâi a operațiunii speciale [din Ucraina], aceasta a fost cea mai grea săptămână de până acum”, a declarat cu un aer sumbru Dmitri Kiselev, unul dintre principalii propagandiști ai Kremlinului.
„A fost deosebit de greu pe frontul din Harkov, unde, în urma unui atac al forțelor inamice care le depășesc numeric pe ale noastre, trupele [rusești] au fost nevoite să părăsească orașele pe care le eliberaseră anterior.”
În loc de „eliberate”, a se citi „capturate”. Moscova ocupase acele zone cu luni de zile în urmă, dar după o contraofensivă fulgerătoare a armatei ucrainene, militarii ruși au pierdut un teritoriu considerabil în nord-estul Ucrainei.
Presa de stat rusă încearcă să prezinte ceea ce s-a întâmplat în regiunea Harkov drept o „retragere”.
„Ministerul rus al Apărării a respins zvonurile potrivit cărora trupele rusești au fugit rușinos din Balakliya, Kupiansk și Izium”, susținea ultima ediție a ziarului guvernamental Rossiyskaya Gazeta. „Nu au fugit. Aceasta a fost o regrupare planificată în prealabil”.
În tabloidul Moskovsky Komsomolets, un analist militar a avut o opinie diferită: „Este deja clar că am subestimat inamicul. [Forțelor rusești] le-a luat prea mult timp să reacționeze și a venit prăbușirea… Ca urmare, am suferit o înfrângere și am încercat să minimizăm pierderile prin retragerea trupelor noastre, astfel încât să nu fie încercuite”.
Această „înfrângere” a stârnit furie pe canalele de socializare pro-ruse și în rândul bloggerilor ruși „patrioți”, care au acuzat armata lor că a făcut greșeli.
La fel a făcut și puternicul lider al Ceceniei, Ramzan Kadîrov.
„Dacă astăzi sau mâine nu se fac schimbări de strategie”, a avertizat Kadîrov, „voi fi obligat să vorbesc cu conducerea Ministerului Apărării și cu conducerea țării pentru a le explica situația reală de pe teren. Este o situație foarte interesantă. Este uluitoare”.
Au trecut mai bine de șase luni de când Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă a Ucrainei. În zilele care au urmat, politicienii, comentatorii și analiștii ruși preziceau că „operațiunea militară specială” va fi încheiată în câteva zile iar poporul ucrainean va primi trupele rusești ca pe niște eliberatori.
Nu a fost așa.
În schimb, după mai bine de șase luni, armata rusă a pierdut teren.
Așadar, iată o întrebare cheie: va avea acest lucru consecințe politice pentru Vladimir Putin?
Steve Rosenberg, editorul pentru Rusia al BBC, notează că, timp de peste 20 de ani, Putin s-a bucurat, în cadrul elitei rusești, de reputația de învingător, deoarece a reușit întotdeauna să se salveze din cele mai dificile situații. Pe scurt, reputația de a fi invincibil.
„L-am văzut adesea ca pe versiunea rusă a celebrului artist al evadării Harry Houdini. Oricare ar fi nodurile sau lanțurile în care a fost legat, dl Putin a reușit întotdeauna să se elibereze. Acest lucru s-a schimbat după 24 februarie”, afirmă analistul britanic.
Ultimele șase luni sugerează că decizia președintelui Putin de a invada Ucraina a fost o eroare majoră de calcul. Incapabilă să asigure o victorie rapidă, Rusia s-a împotmolit într-o ofensivă lungă și sângeroasă și a suferit o serie de înfrângeri jenante.
Steve Rosenberg subliniază că, în istoria Rusiei, finalul nu a fost fericit pentru liderii ruși care au purtat războaie și nu le-au câștigat.
Înfrângerea Rusiei în fața Japoniei a dus la prima Revoluție Rusă din 1905. Eșecurile militare din Primul Război Mondial au declanșat Revoluția din 1917 și sfârșitul țarului.
În ceea ce privește situația de la Moscova, Rosenberg afirmă că se știu exact două lucruri: președintele rus recunoaște rareori că face greșeli. Și rareori face schimbări de direcție.
Din ceea ce spune presa de stat, eșecurile de pe câmpul de luptă sunt puse pe seama sprijinului occidental pentru Ucraina.
„Kievul, sprijinit de NATO, a lansat o contraofensivă”, a declarat televiziunea de stat rusă.
Mai există o întrebare incomodă, care se află în fundal de luni de zile: dacă nu poate obține victoria prin intermediul armelor convenționale, ar putea președintele Putin să apeleze la arme nucleare?
Cu doar câteva zile în urmă, șeful militar al Ucrainei, Valeriy Zaluzhnyi, a avertizat: „Există o amenințare directă de utilizare, în anumite circumstanțe, a armelor nucleare tactice de către forțele armate ruse”.
Deocamdată, nu există semne deschise de panică la Kremlin. Televiziunea de stat rusă pare mai pozitivă. Aceasta a descris loviturile cu rachete rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina ca fiind „un punct de cotitură în operațiunea specială”.
În ceea ce-l privește pe liderul de la Kremlin, sâmbăta trecută – în timp ce din Ucraina soseau rapoarte potrivit cărora Rusia pierdea teritorii – la Moscova, un Vladimir Putin cu un aer relaxat inaugura o nouă roată panoramică, cea mai înaltă din Europa.
„Președintele Rusiei pare să creadă în continuare că, la fel ca noua Roată Mare a Moscovei, „operațiunea sa specială” se va întoarce în favoarea sa”. încheie analistul britanic.
