Ce cuvinte dacice au fost păstrate și astăzi în Limba română. În prezent, în jur de 160 de cuvinte din limba română provin din graiul pre-roman.

Bogdan Petriceicu Haşdeu, în lucrarea „Etymologicum Magnum Romaniae“, Ioan Iosif Russu, cu studiul „Limba traco-dacilor“, Ariton Vraciu, cu o carte despre „Limba daco-geţilor“, dar şi Grigore Brâncuş în „Vocabularul autohton al limbii române“ au stabilit acest număr de cuvinte.

Totodată, conform istoricilor, o mare parte dintre ele se găsesc nu doar în limba română ci și în limba albaneză, o limbă ale cărei izvoare are similitudini cu cele ale limbii tracilor.

În ordine alfabetică, cuvintele dacice care există în limba română în prezent sunt următoarele:

A: abeş, Abrud, abur, acăţa, adămană, ademeni, adia, aghiuţă, aidoma, ală, alac, aldea, ameţi, amurg, anina, aprig, argea, Argeş, arunca, azugă;

B: baci, baier, baligă, baltă, bară, Barbă-cot, barză, bască, batal, băga, băiat, bălan, balaur, beregată, boare, bordei, bortă, brad, brânduşă, brânză, brâu, brusture, bucur, buiestru, bunget, burghiu, burlan, burtă, burtucă, burtuş, butuc, butură, buză;

C: caier, caţă, căciulă, căpuşă, căpută, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocârlie, ciomag, cârlan, cârlig, codru, copac, copil, creţ, cruţa, cujbă, culbec, curma, curpăn, cursă, custură;

D: darari, daş, dărâma, deh, deretica, descăţa, descurca, dezbăra, desghina, dezgauc, doină, don, dop, droaie, dulău;

F: fărâmă;

G: gard, gata, gălbează, genune, ghes, ghiară, ghimpe, ghiob, ghionoaie, ghiont, ghiuj, gîde, gîdel, gordin, gorun, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, gudura, guşă.

H: hojma;

I: iazmă, iele;

Î: încurca, înghina, îngurzi, înseila, întrema;

J: jilţ;

L: leagăn, lepăda, lespede, leşina;

M: mal, maldac, mazăre, măceş, mădări, măgură, mălai, mămăligă, mărcat, mătură, melc, Mehadia, mieru, mire, mistreţ, mişca, mânz, morman, mosoc, moş, moţ, mugure, munună, murg, muşat;

N: năpârcă, năsărâmbă, niţel, noian;

O: ortoman;

P: păstaie, păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea;

R: raţă, ravac, răbda, reazem, ridica, râmfă, rânză;

S/Ş: spânz, stăpân, stărnut, sterp, stejar, steregie, stână, străghiată, strepede, strugure, strungă, sugruma, suguşa, şale, şiră, şopârlă, şoric, şut, scăpăra, scrum, scula, scurma, sâmbure, sâmvea, sarbăd, Sarmisegetuza;

T: tare, traistă, tulei;

Ţ: ţap, ţarc, ţarină, ţăruş, ţundră, ţurcă;

U: uita (a se), undrea, urca, urcior, urdă, urdina, urdoare;

V: vatră, vătăma, vătui, viezure, viscol;

Z: zară, zăr, zburda, zestre, zgardă, zgîria, zgârma, zimbru zârnă.