La nivelul intregii tari, trei partide s-au distantat puternic de restul competitorilor, pe langa cele doua mentionate mai sus, a ramas in carti si partidul de guvernamant – PNL. Avem o lista de VIP-uri politice infrante, fie ca au candidat la primarie, fie la consiliile judetene – Berceanu, Blaga, Orban si un invins indirect – Traian Basescu. La care as adauga majoritatea romanilor plictisiti, dezinteresati, ofticati pe exponentii clasei politice, al caror mesaj este lipsa de incredere ca vor fi reprezentati in vreun fel de catre oamenii scosi la inaintare de partide.

Analistii politici chestionati saptamana aceasta de Business Standard spuneau ca modul de distribuire a puterii locale indica faptul ca nu vom avea, din toamna, o guvernare monocolora. PD-L si PSD au esuat in incercarea de a deveni cel mai important pol de putere, in timp ce jucatorul politic nr. 1, presedintele, a resimtit mai multe infrangeri – pierderea Primariei Capitalei, situarea PD-L pe locul al doilea la numarul de primarii, precum si o aparenta ostilitate a unei bune parti a bucurestenilor, nu numai la adresa lui Videanu, ci si la adresa lui Basescu. Pierderea de catre PD-L a Bucurestiului, care l-a adus la putere pe Basescu, ar putea fi, in mare masura, cheia alegerilor din toamna. Batalia fara invingatori a alegerilor locale lasa suficient timp la dispozitie pentru negocierea aliantelor ce se vor lupta in scrutinul general. Faptul ca nu se prefigureaza un guvern monocolor ar putea fi mai mult un dezavantaj decat un avantaj, data fiind experienta guvernarii de catre aliante politice, care au disparut, in final, printr-un razboi intern al partenerilor de coalitie, vezi cazurile CDR si al Aliantei DA.

Batalia fara invingatori, la nivel local, s-ar putea sa nu aduca un castigator cert nici in toamna, ceea ce lasa loc de noi confruntari intre partide, in administratia centrala si locala, si pune (iar) in secundar autostrazile, fabricile, scolile, comunitatile, nivelul de trai in ansamblu.