Nu este o glumă, Este realitatea tristă, de care se vorbeşte zilele acestea şi în Comisia Europeană. Şi atunci ne întrebăm: mai tentează pe cineva această meserie?
„Suntem unici în acest moment în Europa, avem profesori fără studii de specialitate! Avem 4.500 de dascali fără să aibă studiile corespunzatoare. Chiar dacă suntem în Capitala României, avem necalificați și aici. Pentru că sunt discipline unde nu găsești oameni”, afirmă Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
„Calitatea actului didactic depinde de calitatea omului pe care elevii îl au în față”, este de părere și Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație.
Dacă în anul 2005 în sistemul de învățământ din România erau aproximativ 20.000 de profesori debutanți, în 2017, numărul lor abia dacă mai sare de 17.000! Salariile oferite, cele mai mici din Europa, reprezintă principala cauză pentru care învățământul devine tot mai puțin atractiv pentru absolvenții de studii superioare.
„De exemplu, în Luxemburg, un profesor câștigă 85 de euro pe oră, iar în România, dacă discutăm de debutant, are un tarif de 2,75 euro pe oră, iar maximul la care poate să ajungă este 5,4 euro. Din pacate, în momentul de față, către facultățile care pregătesc viitorii dascăli se orientează în general elevi care obțin la Bacalaureat note apropiate de șase. Este trist că nu există o selecție. Și la aceste facultăți se intră doar cu dosar”, spune Simion Hăncescu.
„Un tânăr, dacă își vede puțin viața în viitor, știe că și după 20 de ani de lucru poate să aibă 2.000 de lei în mână, 2.500 maximum, cu toate gradele didactice. Cei care sunt foarte buni în liceu țintesc către zone mai bine plătite Facultățile de Științe ale Educației au adus în piață, în școli, oameni tot mai slab pregătiți. Și sigur că se duc către această formare didactică probabil tinerii care nu au șanse în alte domenii sau nu au visuri înalte”, susține Oana Moraru, expert în educație.
„Sigur că emoțional, ca părinții o să spunem: să nu vă faceți. Dacă e o chestiune de bani și voi livrați performanță doar în funcție de bani, nu veniți în învățământ”, mai afirmă Daniela Vișoianu.
În timp ce profesorii din Europa beneficiază de transport gratuit, tehnologie de ultima oră și materiale didactice auxiliare gratuite, în România sunt cadre didactice care trebuie să meargă pe jos, câteva ore, în fiecare zi, ca să ajungă la elevi. Maria Veciunca este unul dintre ei . Predă în județul Maramureș și câștigă puțin peste salariul minim. De peste 30 de ani ani merge la copiii munților, de la cea mai mică școală din România. „Drumul este foarte greu, dar pentru copii merită”, spune ea.
Experții în educație spun că pentru a reforma sistemul de învățământ avem nevoie de cadre didactice care să își facă meseria cu pasiune și care să învețe continuu.
„Dacă nu știu prin ce minune am avea de mâine capacitatea să le dublăm tuturor salariile totuși nu cred că s-ar îmbunătăți actul didactic. Mai ales că actuala categorie de profesori, pentru că bani mai mulți nu te fac și mai competent”, este de părere Oana Moraru.
„Avem strategii de părăsire timpurie a școlii pentru învățământul superior, pentru învățare pe tot parcursul vieții. Avem una și pentru învățământ tehnic, dar nu avem o strategie pentru cea mai importantă resursă din educație și anume resursa umană”, observă Șerban Ionescu, directorul ARACIP.
„Un proaspăt absolvent de Științe ale Educației învață meserie după ureche. Are un mentor doar pe hârtie. Și de multe ori, majoritatea cadrelor didactice învață să se descurce din intuiții proprii, cu foarte multe greșeli. Deci actul didactic nu este monitorizat în România. Nu se știe cât performează omul la clasă, cum măsurăm competența unui om”, completează Oana Moraru.
În anul școlar 2017-2018, în sistemul de învățământ sunt trei milioane de elevi. Cu unul mai puțin decât în urmă cu 15 ani. Și numărul cadrelor didactice este în continuă scădere. Grav este că 4.500 dintre ei sunt necalificați. Și vor fi tot mai mulți, de la un an la altul. Criza de profesori nu va dispărea până când educația nu va deveni cu adevărat prioritate, în România, susțin cei care analizează calitatea educației din țara noastră.