România nu va mai avea nici o justificare dacă nici acum nu va lua 100% din banii UE alocaţi pentru perioada 2014-2020, în condiţiile în care Corina Creţu a devenit numărul 1 în UE în fonduri europene pentru dezvoltare, scrie zf.ro.

Corina Creţu va fi învestită cu unul dintre cele mai importante mandate în cadrul viitoarei Comisii Europene – politica regională (REGIO), care gestionează peste 350 mld. euro în următorii şapte ani şi care alimentează jumătate din fondurile structurale alocate României.

Pentru România, ţara cu cea mai redusă rată a absorbţiei de fonduri structurale europene, de doar 36%, înseamnă responsabilitatea ca în exerciţiul 2014-2020 să absoarbă 100% din fondurile alocate pentru că nu va mai putea justifica că nu cunoaşte sistemul de la Bruxelles şi că nu ştie cum să-şi croiască proiectele şi instituţiile responsabile pentru a atrage toţi banii europeni.

Viitorul preşedinte al Comisie Euro­pene Jean-Claude Juncker a confirmat că viitorul comisar român Corina Creţu (47 de ani) va prelua portofoliul Politicii Regionale în viitorul executiv comunitar.

Politica Regională este cel mai bine fi­nanţat domeniu după agricultură, având 351,8 miliarde de euro între 2014 şi 2020. România primeşte între 2014 şi 2020 în jur de 10 miliarde de euro din fondurile ce vor fi administrate de comisarul din România.

Corina Creţu va avea de gestionat un buget imens de 351,8 miliarde de euro (între 2014 şi 2020, dar mandatul ei este de cinci ani). Acest lucru înseamnă peste 35% din bugetul total de 908 mld. euro al UE (în termen de plăţi) în următori şapte ani. O sumă de 313 miliarde de euro merge direct spre regiuni, restul sumei fiind împărţit la alte capitol.

În România, 6,7 mld. euro merg direct spre regiuni, prin Programul Operaţional Regional, dar, de pildă, 2,5 miliarde de euro sunt cuprinşi în Programul Operaţional Infrastructura Mare (9,1 mld. euro) venind prin FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională).

De asemenea, Programul Operaţional Competitivitate în valoare de 1,3 miliarde de euro este finanţat prin FEDR. Prin urmare, comisarul român va analiza şi „amenda“ modul în care sunt cheltuite în jur de jumătate din sumele ce vor intra în România prin programele structural şi de coeziune.

Şapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României (353 de regiuni sunt în Europa, în total) se află în clasa „regiunilor mai puţin dezvoltate“ (PIB/locuitor mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27). Una singură (Bucureşti -Ilfov) se află în cea de-a doua clasă a „regiunilor de tranziţie“ (PIB/locuitor între 75% şi 90% din media UE).

În exerciţiul financiar 2014-2020, România a primit, la capitolul dezvoltare regională (prin Programul Opera­ţional Regional), 6,7 miliarde de euro, adică 2,1% din fondurile directe alocate tuturor regiunilor şi 4% din fondurile totale alocate regiunilor sărace.

Este o creştere importantă a fondurilor regionale faţă de perioada 2007-2013, când României i-au fost alocate 4 miliarde de euro. POR are o rată de abosorbţie de 47%, faţă de o medie de 36% pe toate programele.

România primeşte de la UE între 2014 şi 2020 în jur de 21 de miliarde de euro fonduri structurale, opt miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală şi alte aproximativ nouă miliarde de euro subvenţii agricole – în total aproximativ 40 de miliarde de euro.