Consiliul de Programare Economică, înființat anul trecut prin OG 28/2018, la inițiativa lui Darius Vâlcov, a muncit în prima jumătate de an la programe guvernamentale prevăzute în OUG 114/2018, zisă și a lăcomiei, a elaborat și avizat studiile de fundamentare la autostrada Bucureşti-Craiova- Drobeta-Turnu Severin (Autostrada Sudului), la autostrada Târgu Neamț – Iași, la centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lapuşteşti, precum și la construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule
stem, conform unul memorandum ce urmează să fie discutat în ședința de luni a Guvernului Dăncilă. La prima vedere, pare totul în regulă însă dacă ne studiem mai în amănunt vedem că aproape toate programele luate în calcul de Consiliul creat de Vâlcov sunt în interesul PSD, precum Fondul Național de Investiții, dedicat primarilor partidului aflat încă la putere, sau acela privind stațiunile balneare, unde mulți baroni au interese.
De anul trecut, Comisia Națională de Prognoză plătește 30 de oameni cu salarii medii nete de 9.500 de lei lunar în cadrul unei direcții nou înființate numită Direcția generală de programare economică, insituție care are „ca sarcini exclusive realizarea de analize de impact şi de fundamentare a orientărilor strategice şi politicilor publice“. Această direcție completează obiectivele Comisiei Naționale de Prognoză cu acela de a fundamenta orientările strategice de dezvoltare şi măsurile de politică economică proiectate de Guvern, în concordanţă cu programul de guvernare. Bugetul anual al noii direcții este de 6 milioane de lei. Direcția a fost anunţată în programul de guvernare al actualului guvern. Consiliul de Programare Economică, C.P.E., este organism cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, prin transformarea Consiliului de Coordonarea a Activităţii de Previziune.
Bani pentru primarii PSD
Unul dintre programele guvernamentale prevăzute în OUG 114 este legat de Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Acest fond are ca scop finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare principale si secundare (sănătate, educaţie, apă – canalizare, reţea de energie electrică, şi reţea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport si locuinţe), dar şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor. Finanţarea proiectelor se asigură sub formă de granturi acordate din Fond şi care sunt aprobate anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar. Sursa de finanţare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză pe un interval de 20 ani în limita sumeivde 10.000 milioane de euro (echivalent în lei). Problema care se pune, ca și la Programele Naționale de Dezvoltare Locală, este acordarea discreționară a sumelor. Guvernul Dăncilă demis a acordat 6 miliarde de lei pentru 500 de investiții aprobate. G4Media.ro a scris că primele 116 proiecte acceptate la finanțare, având o valoare totală de peste 2,3 miliarde de lei, au mers într-o proporție covârșitoare (80%) spre primarii PSD.
O altă răsplată pentru baronii locali
Un alt program la care au lucrat cei 30 de bugetari bine plătiți este cel de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare. Beneficiarii Programului staţiuni balneare sunt unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, şi societăţile înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, iar sumele alocate se folosesc potrivit destinaţiilor prevazute de OUG 114/2018. Prin Programul staţiuni balneare se transferă şi alocă fonduri publice beneficiarilor, respectiv unităţilor administrativ-teritoriale şi societăţilor comerciale,
înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, pentru finanţarea cheltuielilor eligibile conform prevederilor OUG 114/2018. Finanţarea din Programul staţiuni balneare pentru societăţile comerciale se face în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile prevăzute şi se acordă sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis, până la maximum 200.000 euro pentru cheltuielile ce vizează activităţi economice. ”Având trista experiență a stadioanelor în pantă, a sălilor de sport în comune populate doar de bătrâni, a centrelor de informare turistică în zone fără obiective turistice și a parcurilor realizate la marginea pădurii, realizate de primarii din România care parcă și-au propus o risipire cât mai inutilă a fondurilor europene, rămâne de văzut în ce măsură inițiativa guvernului va ajuta cu adevărat turismul balnear sau este doar o altă răsplată din bani publici a clientelei de partid și de stat din diferitele zone ale țării”, scriu jurnaliștii de la PS NEWS.
Proiect gândit împreună cu Ion Țiriac
Un alt program la care au lucrat bugetarii de la CPE este “gROwth – investim în copii, investim în viitor”, despre care s-a spus că este o schemă pentru Ion Țiriac. De altfel, Darius Vâlcov, fostul consilier al premierului Dăncilă, a recunoscut că a discutat despre acest proiect cu omul de afaceri. Programul are ca obiect susţinerea financiară a investiţiilor private în construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de grădiniţe cu profil sportiv. Beneficiarii Programului sunt persoane juridice de drept privat, inclusiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii şi/sau grupuri fiscale, precum şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, asociaţiile şi fundaţiile, federaţiile sau cluburile sportive care iau iniţiativa construirii de grădiniţe cu profil sportiv. Susţinerea financiară constă atât într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cât şi în garantarea de către stat a unei părţi din creditul utilizat de către investitor pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv. Pentru construcţia clădirii, înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv, plafonul maxim al sprijinului din surse publice ce poate fi acordat unui beneficiar este de maximum 500.000 euro. Beneficiarii de susţinere financiară au obligaţia de a asigura un program
prelungit de activitate zilnică în cadrul grădiniţelor cu profil sportiv, precum şi funcţionarea acestora pe tot parcursul anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţelor, şi toate acestea la un tarif accesibil. Pentru perioada 2019-2021 sunt prevăzute credite de angajament de 2,4 miliarde de lei, din care pentru 2019 sunt alocate credite de angajament în valoare de 400 mil.
lei. În cadrul acestui program se preconizează construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajare şi dotarea a circa 1000 de grădiniţe cu profil sportiv.
Bugetul estimat al măsurii este de circa 500 milioane euro. În proiectul de buget pentru anul 2019, pentru această măsură s-au propus credite de angajament de 300 milioane lei şi credite bugetare de 20 milioane lei.
Despre grădinițele olimpice a vorbit și Ion Țiriac. „Actualul guvern o să facă 2000 de grădinițe. Eu am spus dați-mi și mie 500 din ele. Eu le fac fundație olimpică sau sportive. Și atunci le fac cu fundația Ţiriac sportive. Dar cu o singură condiție, să le fac cum vreau eu. Vreau ca aceste grădinițe să fie normale, copilul să stea o oră în clasă și două afară. Tăblița asta (tabletă) mi-a nenorocit generația care vine acum, aproape din toate punctele de vedere. Asta e din nou o treabă socială pe care aș face-o. Unde vezi în România pe cineva să îți dea voie să faci 500 de grădinițe diferite față de ce este acum. Și atunci dacă nimeni nu are curaj să facă asta sau să vorbească despre ele“, a declarat omul de afaceri într-un interviu acordat Digi 24 în 2018.
PPP și lipsa de transparență în cheltuirea banilor
Unul din stâlpii programului de guvernare al PSD îl reprezintă proiectele în parteneriat public privat. Când Darius Vâlcov tăia și spânzura la guvern s-a renunțat practic la atragerea de fonduri europene pentru proiectele de mare infrastructură în dauna acestui PPP. De ce? Pentru că proiectele PPP, bazându-se inițial pe bani privați, nu se supunun rigorii și regulilor de control a banilor publici, ca în cazul fondurilor europene. Se creează posibilitatea ca cei implicați în aceste proiecte (de la politic până la constructori, instituții și companii implicate) să crească nejustificat costurile și automat să se ofere comisioane bănoase, adică șpăgi, mai mult sau mai puțin legale. Chiar dacă Vâlcov nu mai e la Guvern, CPE a insistat cu aceste PPP.
Autostrada sudului controlat de PSD
În semestrul I al anului 2019 au fost elaborate şi avizate de CPE studiul de fundamentare pentru autostrada Bucureşti-Craiova- Drobeta-Turnu Severin (Autostrada Sudului), un proiect despre care s-a vorbit foarte puțin. Construcția autostrăzii a fost identificată drept obiectiv prioritar în urma testării în cadrul Modelului Național de Transport, fiind prevăzut spre implementare în
conformitate cu Master Planul General de Transport al României. Costurile totale estimate aferente realizării investiţiei se ridică la aproximativ 2.5 miliarde euro. Acestea vor fi acoperite prin plăţi de disponibilitate de la stat în valoare de circa 275 milioane euro anual. Realizarea proiectului conduce la reducerea semnificativă a costurilor de operare a vehiculelor datorită reducerii traseului de parcurs şi a stării infrastructurii utilizate, precum şi a uzurii autovehiculelor.
Există și o autostradă în Moldova
Un alt proiect se referă la autostrada Târgu Neamț – Iași. Autostrada se desfăşoară pe teritoriul judeţului Iaşi și are o lungime de 61 km la care se adaugă 7 km reprezentând bretelele nodurilor DN28 și Km 61+000, bretele ce vor fi deasemenea la profil de autostradă. Lungimea totală a traseului construit la profil de autostradă va fi de 68 km. Autostrada face parte din Coridorul V, ce constitue legătura Moldovei cu Transilvania și Europa, reprezintă parte din conexiunea est – vest a României și se racordează la sectoarele de autostradă construite deja, sau aflate în diverse faze de implementare. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 1,2 miliarde euro. Perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este estimată la 48 luni.
În PPP s-ar putea realiza și centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lapuşteşti. Prin H.G. nr. 643/2018 s-a aprobat elaborarea Studiului de fundamentare pentru
Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lapuşteşti. Proiectul CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti este esenţial în contextul existenţei unui portofoliu în creştere continuă cu producţie necontrolabilă, care impune instalarea de capacităţi de echilibrare suplimentare, care vor fi retribuite pe pieţe de servicii tehnologice de sistem, pieţe de capacităţi, dar şi pe piaţade echilibrare.
Centrala care bate pasul pe loc
Centrala ar fi un furnizor strategic de servicii energetice/servicii de sistem în partea de nord-vest a României, o zonă cu deficit de generare de energie electrică. Pe durata lucrărilor de execuţie investiția va reprezenta o sursă de locuri de muncă. Totodată, după intrarea în operare, CHEAP și zonele adiacente se vor dezvolta și vor necesita, forţă de muncă suplimentară. De asemenea, în condiţiile realizării proiectului apare ca evidentă îmbunătățirea calității mediului, implicit a sănătății populației, prin reducerea poluării aerului prin creșterea ponderii energiei hidroelectrice, în mixul energetic în detrimentul energiei produse din combustibili
fosili. Studiul de fundamentare pentru Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj
Tarniţa – Lapuşteşti a fost finalizat de către experţii din cadrul grupului de lucru
avizat de CPE şi publicat la data de 27.02.2019.
În ceea ce privește realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești, necesitatea acesteia este dată de finalizarea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, nu neapărat de creșterea capacităților regenerabile. Având în vedere costurile ridicate ale unui astfel de proiect și impactul asupra mediului, considerăm că există soluții de flexibilizare a sistemului (care includ și stocarea energiei) mai ieftine și cu un impact restrâns ce pot fi luate în considerare. De asemenea, pentru asigurarea securității energetice, este de preferat alegerea soluțiilor descentralizate, în dauna unei soluții centralizate, de dimensiuni mari. În plus, chiar documentul Strategiei estimează că Strategia Energetică a României 2018 – 2030 cu perspectiva anului 2050 necesitatea apariției capacităților care să asigure flexibilitatea sistemului este așteptată pentru anul 2030, iar ulterior documentul menționează că „la nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate”. Evaluarea maturității tehnologice în momentul de față pentru o investiție necesară în anul 2030 este irelevantă și conduce la fundamentarea unor investiții considerabile pe criterii greșite, susțin reprezentanții Asociației Române pentru Energie Eoliană – RWEA. . Guvernul tehnocrat din 2016 a renunțat la proiect, evaluat la 1,2 miliarde de euro, pentru că s-a considerat că nu e rentabil. Proiectul a fost readus din nou în discuție, fiind inclus pe lista marilor investiții în energie în docuementul Strategia energetică elaborat de Ministerul Energiei.