Institutul Național de Statistică a anunțat că rata inflației în luna noiembrie a crescut de la 3,4% la 3,8% cât s-a consemnat în octombrie, iar S&P Global Ratings și-a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă. Asta înseamnă că puterea de cumpărare a românilor se diminuează și că statul va trebui să se împrumute la costuri mai ridicate. Sunt cele două știri pe care le-am primit în această dimineață. INS susține că avem o inflație mai mare pentru că mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,19%. „Preţurile de consum în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2018 – noiembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2017 – noiembrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%”, susține Statistica.
Aceste date au precedat anunțul S&P Global Ratings conform căruia a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă. Decizie va duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat. În următorii doi ani, agenția ar putea să scadă ratingul dacă nu se iau măsuri. „Revizuirea perspectivei reflectă riscuri în creștere în ceea ce privește stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie vor stabiliza și consolida poziția bugetară, inclusiv din planurile de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor”, se arată în document.
S&P amenință țara noastră că ar putea scădea ratingul în următorii doi ani dacă dezechilibrele externe și fiscale continuă să se deterioreze și persistă mai mult decât s-a anticipat. Practic, agenția cere României să reducă deficitele în condițiile în care acestea au crescut permanent în ultimii ani din cauza politicilor fiscale ale guvernelor României. PSD a mărit frecvent salariile și pensiile și a redus anumite taxe și impozite, în condițiile unei creșteri economice evidente, iar PNL a anunțat că va continua au acele creșteri, 7,2% a salariului minim de la 1 ianuarie și cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie. Conform INS, deficitul comercial al României a ajuns a 14,023 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, cu 2,180 miliarde de euro mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asta înseamnă că ies bani din ce în ce mai mulți din țară pentru că producția internă nu satisface cererea.
Guvernul liberal al anunțat primele proiecții de buget pe 2020 și 2021 după ce a anunțat că deficitul bugetar pe 2019 va fi de 4,43% din PIB. În 2020 acesta va fi de 3,6% din PIB iar în 2021 de 3,34%, peste nivelul de 3% admis de tratatul Uniunii Europene. Practic, un deficit mai mare înseamnă costuri de împrumut mai ridicate pentru că veniturile la buget ale României nu acoperă lună de lună cheltuielile statului cu pensiile, salariile, subvențiile, ajutoarele, investițiile etc. „Considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul țintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022. În primul rând, înțelegem că guvernul intenționează să păstreze creșterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creșteri cumulate de cheltuieli cu pensiile în 2020-2022”, se arată în documentul agenției de rating.
În al doilea rând, susțin oficialii S&P, planurile de compensare a măsurilor bugetare sunt complicate de ciclul electoral următor. Având în vedere că deficitul va depăși 3% din PIB, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv, lucru care s-a mai întâmplat în perioada 2009 – 2013. În al treilea rând, o încetinire economică ar cântări greu asupra veniturilor guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. În scenariul nostru macroeconomic, considerăm că România va înregistra o creștere economică aproape de 3% până în 2022.
