Structura acţionariatului Fon­du­lui Proprietatea, cu active de 3,3 mld.euro, este unul dintre cele mai bine păstate secrete de la bursă.

Ziarul Financiar a încercat să obţină o imagine a celui mai bine păstrat secret, agregând informaţiile disponi­bi­le în acest moment despre acţionariatul FP în terminalele Reuters şi Bloom­berg. Fondurile de investiţii îşi com­ple­tează singure deţinerile în aceste terminale.

Fondul american de hedging Elliott Ma­nagement Corporation este cel mai mare acţionar cu 15,23% din capitalul Fon­dului Proprietatea, potrivit datelor Reuters. Fondul american acţionează prin două vehicule: Manchester Secu­ri­ties şi Beresford Energy Corp, care deţi­neau 13,98% din FP la finalul anului 2012, respectiv 1,86% la începutul anu­lui 2012, potrivit Bloomberg. Fondul Elliott este condus de Paul Sin­ger, investitorul care a trimis Argentina în default.

În ceea ce priveşte al doilea cel mai mare acţionar, datele din cele două ter­mi­nale sunt diferite. Potrivit Bloom­berg, al doilea acţionar este Georgia Palade van Dusen cu o deţinere de 6,5% din ca­pital la data de 31 decembrie 2011. Însă datele Reuters arată că al doilea cel mai mare acţionar ar fi com­pa­nia cu numele Franklin Templeton Investment Ma­nage­ment Ltd din Scoţia, cu o deţinere de aproape 7% din capital la 30 iunie.

Reprezentanţii locali ai Franklin Tem­pleton spun însă că compania sco­ţiană nu deţine acţiuni la FP şi că infor­maţiile publicate Reuters sunt eronate.

„Compania Franklin Templeton Investment Management Ltd din Scoţia nu deţine acţiuni la Fondul Proprie­ta­tea. Fondurile de investiţii ale Franklin Templeton nu au cumpărat în niciun mo­ment acţiuni la FP, datorită unor re­stricţii interne stricte din cadrul Franklin Templeton care nu le permit să inves­tească în FP. Franklin Templeton Invest­ment Management Ltd Scoţia nu există ca entitate a Franklin Temple­ton“, spun re­prezen­tan­ţii Franklin Tem­pleton din România.

O ipoteză ar putea fi faptul că numele lui Franklin Templeton ar putea apărea în locul pachetului de acţiuni răscumpărate de fond şi deţinute în nume propriu de Fondul Proprietatea.

Pe locul al treilea se situează, po­trivit Reuters, Royal Bank of Scotland cu o deţinere de 3,23% la 30 iunie. RBS este unul dintre cei mai mari emitenţi de warranturi, adică certificate derivate, având ca activ suport acţiunile FP. Mai exact, banca a cumpărat acţiuni la FP şi le-a împachetat în produse structurate pe care le-a vândut altor investitori in­ter­naţionali, care nu sunt dispuşi să in­vestească direct pe bursă. Warrantu­rile le oferă deţinătorilor dreptul să încaseze di­vidende, iar preţul acestor instru­men­te variază în funcţie de preţul acţiunilor. Cel mai mare deţinător de warranturi pe FP emise de RBS este grupul american City of London. Acest grup de­ţine în nume propriu circa 0,2% din ca­pitalul FP, potrivit raportărilor Reuters.

 În clasamentul acţionariatului ur­mea­ză statul român, prin Ministerul Fi­nan­ţelor, cu o deţinere de 2,7% din capital.