x


  • EUR
    4.6662
    USD
    4.0240
  • 26° C
    Vremea
    Bucuresti
    Vant

    18 km/h
    Umiditate

    52%
    Presiune

    33898 hPa
string(16) "instant-articles"

Cel mai mare jaf din România secolului XXI

Avocatul și parlamentarul Remus Borza se alătură corului de voci care contestă utilitatea înființării Fondului Suveran de Investiții (FSDI) și bunele intenții ale celor care au insistat pentru construirea sa în actuala formă. Potrivit omului care a curățat Hidroelectrica de "băieții deștepți" transformând-o într-o companie profitabilă, FSDI nu numai că nu va fi operațional, dar va fi și pradă ușoară pentru diverși " rechini" care vor să controleze cele mai valoroase companii unde statul este încă acționar.

Author: Cristina Popovici | Sursa: Money.ro | Publicat: 11.06.2018, 14:36 | Actualizat: 11.06.2018, 14:36

Într-un comunicat remis presei, Borza face şi o scurtă trecere în revistă a felului în care funcţionează fondurile suverane ale altor ţări şi subliniază că, în forma în care a fost construit de Parlament, FSDI nu are nici o legătură cu alte entităţi de acest tip.

 

” În Europa cel mai mare fond suveran este cel al Norvegiei, care a ajuns să fie şi cel mai mare şi cel mai performant din lume. El s-a constituit în 1998, cu un capital iniţial de 100 miliarde dolari, pentru ca în prezent activele lui să depăşească 1.000 miliarde euro. Anul trecut, a avut un randament de 13,7%, generând astfel un profit de 131 miliarde euro, cam de două ori bugetul statului român. Și polonezii, în 2016, au creat Fondul Polonez de Dezvoltare. Cele două fonduri europene sunt date ca exemplu de către iniţiatorii proiectului de lege din România. Doar că există diferenţe majore.

 

Capitalul FSDI se constituie din aport în natură, constând în participaţiile majoritare sau minoritate ale statului la 33 de companii, pe când capitalul social al Fondului Polonez de Dezvoltare se constituie din alocări bugetare, fonduri UE, finanţări bancare, emiteri de obligaţiuni. Fondul Suveran al Norvegiei s-a creat din excedentul de lichiditate rezultat din exportul de petrol şi gaze. De principiu, fondurile suverane manageriază excesul de lichiditate al respectivelor state. Pe acest criteriu, întâlnim două tipuri de fonduri suverane: Commodity şi Non-commodity. Fondurile Commodity valorifică veniturile provenite dintr-o resursă în exces: petrol şi gaze în Norvegia, statele Golfului sau Rusia, cupru în Chile, diamante în Botswana. Fondurile Non-commodity administrează excedentele comerciale din operaţiunile de export – China, Singapore sau Coreea de Sud. Din păcate, România nu are nici resurse şi nici excedente comerciale, ci doar deficite.”, notează Borza.

 

mai multe, pe capital.ro