OUG 114/208, zisă și ordonanța lăcomiei, a introdus taxa pe activele bancare și mai multe taxe pe cifra de afaceri a companiilor din domeniul energiei, comunicațiilor și jocurilor de noroc. De asemenea, a crescut salariul minim în sectorul construcțiilor la 3.000 de lei/net. În plus, a plafonat prețul gazelor produs de OMV Petrom și Romgaz la 68 lei/MWh, în condițiile în care prețul mediu era undeva la 90 lei/MWh. OUG 114, promovată insistent e Eugen Teodorovici, a fost corectată în parte de o altă ordonanță, OUG 19/2019, însă filosofia inițială a rămas în picioare. În ultimul Raport asupra inflației, BNR a menționat în 12 locuri efectele acestei OUG asupra economiei. Iată-le:
(1) Excluzând componentele coșului de consum afectate preponderent de șocuri de natura ofertei (inflația anuală a prețurilor alimentare volatile – LFO, combustibili), la configurarea presiunilor inflaționiste din economie au contribuit în proporții însemnate și prevederile legislative adoptate recent (OUG nr. 114/2018, modificată prin OUG nr. 19/2019). Astfel, în cazul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, 0,4 puncte procentuale din plusul inflaționist al componentei provine din majorări ale tarifelor la serviciile de telecomunicații, deja operate sau preconizate a fi operate de companiile vizate de impunerea unor taxe suplimentare asupra cifrei de afaceri. Dinamica proiectată a prețurilor administrate reflectă prevederile OUG nr. 19/2019, precum și normele autorităților de profil (ANRE), și are în vedere deciziile de plafonare prețului de achiziție al gazelor naturale și, respectiv, al celui al energiei electrice la consumatorii finali. Pentru componenta tutun, coordonatele scenariului de bază reflectă preponderent prevederile acelorași acte normative referitoare la calendarul de majorare a accizelor pentru această categorie de produse, dar și comportamentul istoric al operatorilor economici din acest sector privind creșterile prețului final.
(2) Potențialele efecte adverse de mai mare amploare ale OUG nr. 114/2018 fiind parțial atenuate de prevederile OUG nr. 19/2019, conduita politicii fiscale și a celei de venituri își păstrează relevanța ca sursă de riscuri, dar mai ales de incertitudini pe intervalul de proiecție. Astfel, configurația acestor politici ar putea fi grevată de calendarul electoral încărcat din intervalul 2019-2020, în condițiile în care măsuri ce ar putea să favorizeze cheltuielile curente, în defavoarea celor cu aport investițional, ar urma să aibă ca efect probabil diminuarea în și mai mare măsură a spațiului fiscal de manevră aflat la dispoziția autorităților. Aceste riscuri ar putea cunoaște o amplificare în eventualitatea configurării unor dificultăți în asigurarea surselor stabile de finanțare a deficitelor și de refinanțare a datoriei publice, putând conduce, ceteris paribus, inclusiv la afectarea poziției externe a economiei. Noile prevederi legislative ale OUG nr. 19/2019 sunt de natură să facă impredictibil comportamentul investițional al agenților din sectorul privat și, în același timp, să complice, prin anumite reglementări punctuale, transmisia monetară, cu implicații asupra cadrului general al politicii monetare. Consecințe posibile ar putea consta, pe de o parte, în diminuarea pe termen mediu și lung a dinamicii PIB potențial, printr-o contracție a volumului investițiilor derulate în economie, iar pe de altă parte, în realizarea unui dozaj mai puțin echilibrat al politicilor economice din România, necesar atenuării fluctuațiilor ciclice ale activității economice.
(3) Sectorul construcțiilor pare să se confrunte cu acumularea recentă a unor factori cu acțiune limitativă pentru activitatea din perioada următoare – înăsprirea standardelor de creditare, deprecierea monedei naționale, precum și dificultăți generate de anumite modificări legislative. În acest din urmă caz, semnificative sunt întârzierile semnalate de anumiți actori din piață în ceea ce privește derularea proiectelor de construcții, ca urmare a neclarităților și a cheltuielilor generate de adoptarea OUG nr. 114/2018. De altfel, prevederea referitoare la creșterea salariilor din construcții începând cu ianuarie 2019 afectează și proiectele de investiții publice, inclusiv cele cu finanțare din fonduri europene, existând riscul ca acoperirea costurilor suplimentare să necesite majorarea valorii neeligibile a proiectelor, fapt de natură să greveze capitolul de cheltuieli de capital din bugetul public.
(4) Deviația pozitivă a PIB se prefigura a rămâne pe panta ușor crescătoare până în trimestrul I 2020, în condițiile în care, ritmul creșterii economice, anticipat a decelera atât în 2019 – în contrast cu precedenta prognoză – cât și în 2020, era așteptat să se mențină peste și apoi în linie cu cel potențial. Schimbarea perspectivei pe termen scurt a expansiunii economice avea ca sursă majoră impactul prezumat a decurge din setul de măsuri fiscale și bugetare implementate în 2019, anticipat a fi resimțit și ca un șoc pe partea ofertei, implicit a se repercuta asupra PIB potențial. Noua perspectivă a creșterii economice mai presupunea însă și o conduită cvasineutră a politicii fiscale în 2019 și revenirea la o atitudine prociclică în 2020 – în principal ca urmare a aplicării din toamna anului curent a prevederilor legii pensiilor –, precum și o reducere mai lentă a gradului de acomodare a condițiilor monetare, dar și încetinirea mai evidentă a creșterii economice în zona euro/UE și pe plan global. Chiar și în aceste condiții, incertitudinile asociate prognozei pe termen mediu rămâneau deosebit de mari. Ele aveau ca surse majore setul de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019 (Prevăzute de OUG nr. 114/2018) – date fiind neclaritățile asociate și multitudinea canalelor de propagare în economie, dar și configurația taxei pe activele financiare ale instituțiilor de credit, de natură să afecteze politica monetară –, precum și nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, cu implicații asupra conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri. Acestora li se alăturau incertitudinile sporite legate de încetinirea creșterii economiei zonei euro și a celei globale, în condițiile măririi riscurilor induse de conflictul comercial și de procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de volatilitatea piețelor financiare internaționale. De asemenea, continuau să fie relevante conduita politicii monetare a BCE și atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.
(5) Analiza din perspectiva structurii pe deținători a masei monetare relevă temperarea dinamicii depozitelor totale incluse în M3 ale societăților nefinanciare, în condițiile în care redresarea de ritm din ianuarie, atribuibilă în principal semnificativei dinamizări a cheltuielilor bugetare cu bunurile și serviciile, a fost urmată de un declin mai pronunțat în termeni anuali, în contextul: (i) accentuării contracției cheltuielilor bugetare cu subvențiile și a celor efectuate în contul beneficiarilor de fonduri europene, al (ii) decelerării ratei de creștere a cheltuielilor bugetare cu bunurile și serviciile, precum și al (iii) sporirii plăților efectuate de acest segment în contul unor categorii de taxe și al salariilor. NOTĂ: Conform HG nr. 937/2018, salariul minim brut pe economie a fost majorat începând cu 1 ianuarie 2019 de la 1 900 de lei la 2 080 de lei, respectiv la 2 350 de lei, în anumite condiții, pentru salariații care au studii superioare. De asemenea, personalul din domeniul construcțiilor beneficiază de un salariu minim brut de 3 000 de lei începând cu 1 ianuarie 2019, conform OUG nr. 114/2018.
(6) Conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației IPC se va situa la 4,2 la sută și la 3,3 la sută la finalul anilor 2019 și, respectiv, 2020. La orizontul proiecției, trimestrul I 2021, prognoza indică o valoare de 3,4 la sută După saltul semnificativ din primul trimestru al anului curent, la finele căruia a atins deja nivelul de 4,0 la sută, rata anuală a inflației va fi marcată de manifestarea unor efecte statistice de bază. Astfel, aceasta este proiectată în ușoară reducere până la sfârșitul trimestrului III, pe fondul atenuării presiunilor inflaționiste provenind din partea componentelor exogene ale coșului de consum. Ulterior, dinamica anuală a prețurilor de consum va cunoaște o accentuare sub impactul disipării influențelor provenind din partea unor șocuri favorabile de natura ofertei din ultima parte a anului 2018 – reduceri ale cotațiilor internaționale ale petrolului și ale prețurilor citricelor pe piețele de origine. Acestor efecte de bază li se va suprapune amplificarea pe parcursul anului curent a presiunilor inflaționiste provenind din mediul intern și reflectate de traiectoria inflației de bază, asociate parțial excesului de cerere și parțial unor majorări ale tarifelor serviciilor din domeniul telecomunicațiilor. NOTĂ: Cel mai probabil ca efect al prevederilor OUG nr. 114/2018, cu impact asupra activității de comunicații electronice.
(7) Scenariul exogen privind prețurile administrate prevede creșteri de 1,9 la sută și2,8 la sută la finalul anului curent și, respectiv, al celui viitor. Comparativ cu Raportul anterior, proiecția pentru finele anului curent a fost ajustată în jos cu 0,1 puncte procentuale , pe seama reevaluării descendente a prețurilor gazelor naturale și ale energiei electrice, contrabalansate parțial de creșterile deja operate sau preconizate la nivelul prețurilor pe segmentul apă, canal, salubritate și al celor ale medicamentelor. Pentru sfârșitul anului viitor revizuirea față de Raportul anterior cu 0,3 puncte procentuale survine pe fondul modificării ipotezei privind dinamica prețurilor pentru segmentul apă, canal, salubritate, în contextul evoluțiilor recente. NOTĂ: În contextul reducerii gradului ridicat de incertitudine din runda precedentă asociat lipsei unor norme ale autorităților de profil privind modul de transpunere a prevederilor cu caracter general ale OUG nr. 114/2018. Însă, rămân relevante unele incertitudini asociate transpunerii în norme și metodologii ale unor prevederi din OUG nr. 19/2019.
(8) În primele două trimestre ale anului curent, dinamica trimestrială a PIB este anticipată a fi moderată. Traiectoria PIB este evaluată a include efecte nefavorabile asociate incertitudinii provenite din partea unor măsuri legislative recente, cu probabile efecte adverse asupra proiectelor de investiții60 NOTĂ Prognozele pe termen scurt ale PIB reflectă pentru trimestrul I 2019 efectele adverse asupra formării brute a capitalului fix aferente prevederilor OUG nr. 114/2018.
(9) Pentru trimestrele următoare rămâne persistent impactul nefavorabil al OUG nr. 114/2018 asupra planurilor de investiții, în condițiile în care modificările operate prin OUG nr. 19/2019 au vizat doar procedurile privind impozitarea activelor bancare, iar cele referitoare la impozitarea domeniului telecomunicațiilor și a celui al producției de energie electrică și gaze naturale au rămas în cea mai mare parte nemodificate. În cazul fondurilor de pensii administrate privat, se prevede doar amânarea vărsării obligațiilor suplimentare de capital social minim.
(10) Scenariul de bază al proiecției reconfirmă (după temperarea din 2018) noi decelerări de ritm ale creșterii economice în 2019 și 2020, la orizontul proiecției fiind anticipată poziționarea acesteia în apropierea celei potențiale. Similar Raportului asupra inflației anterior, rămân relevante pentru prognoză recentele modificări legislative, cu efecte asupra FBCF și implicit asupra creșterii PIB și a PIB potențial, având însă magnitudini dificil de cuantificat. În acest sens, Caseta „Evoluția investițiilor în perioada recentă: câteva coordonate” din Raportul asupra inflației anterior estimează un rol inhibitor al incertitudinii (măsurată prin volatilitatea acțiunilor firmelor listate la Bursa de Valori București) și al nivelului îndatorării asupra acumulării de capital și, respectiv, a deciziilor de demarare a proiectelor de investiții. Pe parcursul intervalului de prognoză, principalul determinant al creșterii economice este anticipat a rămâne consumul final, cu un aport apropiat celui din anul 2018. Consumul individual efectiv al gospodăriilor populației este anticipat a beneficia de dinamizarea în continuare a venitului disponibil real, în principal pe seama avansului salariilor, la care se adaugă creșterile transferurilor bugetare, în contextul prevederilor privind majorarea punctului de pensie. NOTĂ: Conform OUG nr. 114/2018, în septembrie 2019 se va efectua o majorare semnificativă a punctului de pensie. La finalul anului 2018, Camera Deputaților a aprobat și trimis pentru promulgare cea mai recentă configurație a legii privind sistemul public de pensii în care sunt prevăzute alte majorări semnificative ale punctului de pensie în septembrie 2020 și, respectiv, septembrie 2021.
(11) Pe parcursul intervalului de prognoză FBCF este proiectată a-și redresa dinamica anuală, traiectoria fiind însă grevată de incertitudini ample. Acestea sunt asociate inclusiv modificărilor legislative recente, cu potențiale efecte nefavorabile asupra planurilor de investiții ale unor companii din domenii majore ale economiei, de natură a putea greva inclusiv atragerile de investiții străine directe alocate acestor sectoare. Față de Raportul anterior însă, impactul negativ asupra profitabilității unor sectoare – în particular cel bancar – este evaluat a fi mai atenuat, în condițiile modificărilor aduse de OUG nr. 19/2019 prevederilor OUG nr. 114/2018.
(12) În pofida diminuării unor riscuri evidențiate în runda precedentă, potențiale efecte adverse ale OUG nr. 114/2018 fiind parțial atenuate de prevederile OUG nr. 19/2019, noi incertitudini se abat asupra mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul introducerii unui indice calculat pe baza tranzacțiilor interbancare (indicede referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor). Într-o perspectivă mai largă, este dezirabilă menținerea unui echilibru între setul de măsuri fiscale și de venituri, cu rol de stimulare a cererii agregate și, respectiv, a potențialului economiei, pe seama sporirii volumului derulat de investiții productive. Se impune astfel implementarea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, fără periclitarea obiectivului privind stabilitatea prețurilor.
